Producţia industrială în Uniunea Europeană (UE 28) a rămas stabilă în luna ianuarie 2015, comparativ cu decembrie 2014, şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, România numărându-se printre statele unde aceasta a înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere de la o lună la alta, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cele mai mari creşteri ale producţiei industriale au fost consemnate în Malta (6,1%), Ungaria (4,3%), Bulgaria (3%), Polonia (1,2%) şi România (0,9%). În ritm anual, luna ianuarie 2015, comparativ cu luna similară a anului precedent, producţia industrială a crescut cu 1,5% în Uniunea Europeană şi cu 1,2% în zona euro. Şi în acest caz, România se numără printre statele în care producţia industria a avut cele mai mari ritmuri de creştere (3,6%), fiind devansată doar de Irlanda (8,8%), Malta (8,1%), Ungaria (7,8%) şi Polonia (4,4%)
***
Deficitul balanţei comerciale a României a fost în ianuarie 2015 de 176,4 milioane euro, mai mic cu 76,2 milioane euro decât cel înregistrat în luna similară din 2014, în condiţiile în care exporturile şi importurile au crescut cu 6,4% şi, respectiv cu 4,1%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna decembrie 2014, exporturile din ianuarie 2015 au crescut cu 10,2%, iar importurile au scăzut cu 4,0%. Exporturile au însumat 4,187 miliarde de euro, iar importurile 4,363 miliarde de euro. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în luna ianuarie 2015 a fost de 3,108 miliarde de euro la expedieri şi de 3,381 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 74,2% din total exporturi şi 77,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în luna ianuarie 2015 a fost de 1,079 miliarde de euro la exporturi şi de 982,1 milioane de euro la importuri, reprezentând 25,8% din total exporturi şi 22,5% din total importuri. În luna ianuarie 2015, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au avut maşinile şi echipamentele de transport (44,2% la export şi 38% la import) şi alte produse manufacturate (34% la export şi, respectiv, 31,2% la import).
***
Numită „banană albastră” inima industrială a Europei care se întinde de la Manchester la Milano s-a mutat spre est pe măsură ce şi centrul de gravitate politic s-a orientat spre Germania. O imagine potrivită noii realităţi ar fi cea a unei mingi de fotbal aurii centrată în sudul Germaniei şi ajungând în Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria şi România. Fostele ţări comuniste, care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi 2007, au devenit o prelungire a liniei de producţie din industria germană, întrucât ele nu mai furnizează doar materii prime şi componente, ci asamblează maşini şi aparatură industrială. Ca urmare a diviziunii muncii, locurile de muncă din industria manufacturieră s-au împuţinat peste tot în Europa, dar mai ales în Marea Britanie, Franţa şi Belgia. Această tendinţă, datorată globalizării căilor de aprovizionare, a fost acceleată în anii care au urmat crizei economice din 2008. Regiunea mingii de fotbal aurii – Germania, Olanda, Republica Cehă, Slovacia şi România – şi-a sporit cu 5,3% cota comercială la nivelul Uniunii Europene începând din 2004 până în 2013, acesta fiind ultimul an ale cărui cifre au fost publicate. Cel mai mare procentaj s-a înregistrat în Germania: 2,2%. În aceeaşi perioadă, ţările aşa-zisului Arc Atlantic, cuprinzând Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Spania şi Portugalia, au pierdut laolaltă 4.4% din cota lor la nivelul comerţului din Uniunea Europeană, tras în jos de Spania şi Marea Britanie. Italia a pierdut şi ea 1,7%.
***
Perspectivele de creştere ale economiei europene, în special ale Germaniei, s-au îmbunătăţit de la sfârşitul anului trecut, sprijinite de preţul scăzut al ţiţeiului şi de recentele măsuri de stimulare aprobate de Banca Centrală Europeană, a afirmat cancelarul Angela Merkel. Germania şi-a restabilit poziţia de principală putere economică a Europei în ultimul trimestru din 2014, pe fondul majorării cheltuielilor interne şi a comerţului. În perioada octombrie – decembrie 2014, PIB-ul Germaniei a înregistrat o creştere de 0,7%, comparativ cu un avans de 0,1% în precedentele trei luni, a anunţat recent Oficiul Federal de Statistică (Destatis), confirmând datele preliminare din 13 februarie. Consumul privat a urcat cu 0,8%, investiţiile de capital cu 1,2%, iar exporturile cu 1,3%. În 2014, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%, depăşind estimările Oficiului Federal de Statistică (Destatis).
***
Islanda şi-a retras candidatura la intrarea în Uniunea Europeană . Argumentul guvernului conservator: interesele ţării se pot apăra mai bine fără a face parte din UE. Nu este vorba doar despre un calcul financiar rece sau despre un dezacord radical în materie de pescuit şi agricultură; ci de faptul că islandezii nu au încredere în virtuţile UE şi ale euro. Cultivă o anumită ranchiună după ce au înţeles că Europa în general şi Londra în particular au încercat să-i înşele în timpul crizei bancare. Prin 2011, islandezii au refuzat să plătească cele 4 miliarde reclamate de City daune pentru deponenţii băncilor islandeze falimentate în Marea Britanie. Prin referendum – metodă rară în democraţiile europene — au decis că nu vor plăti. Au înfruntat criza cu imaginaţie şi fără a renunţa la principiile proclamate, dar rareori îndeplinite, ale capitalismului. Au lăsat băncile cu probleme să falimenteze; au fost garantate depozitele şi au fost naţionalizate entităţile; şi aşa cum cere legea, au fost trimişi în judecată bancherii care au provocat catastrofa.
***
Ciprul nu va avea nevoie de toţi cei 10 miliarde de euro din pachetul de asistenţă financiară primit în 2013 de la UE, BCE şi FMI deoarece economia se redresează mai rapid decât se estima. Până acum Ciprul a primit şase miliarde de euro din împrumutul internaţional. Rata şomajului a început să scadă, situaţia finanţelor publice este sub control, nu se înregistrează deficit iar sectorul bancar se stabilizează. Nicosia a renunţat în ianuarie la toate restricţiile impuse tranzacţiilor realizate de băncile străine, atenuând regimul impus mişcărilor de capital în martie 2013. Astfel, s-a renunţat la impunerea unei limite la sumele de bani transferate în străinătate fără aprobarea prealabilă a Băncii Centrale limită stabilită la două milioane de euro (2,36 milioane de dolari). De asemenea, au fost ridicate restricţiile de capital impuse cetăţenilor care pot transfera în afara ţării până la 20.000 euro (23.600 dolari) pe lună, faţă de limita de 10.000 de euro stabilită anterior.
***
Finanţarea acordată de Banca Centrală Europeană creditorilor eleni a scăzut semnificativ în februarie comparativ cu luna precedentă, în timp ce împrumuturile de la Banca Greciei (BoG) au urcat semnificativ, în urma accesării liniei de finanţare de urgenţă (ELA). În total, împrumuturile băncilor elene de la BCE şi de la BoG au ajuns, în februarie, la 104,3 miliarde de euro, echivalentul a 57% din PIB-ul Greciei. În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă, BCE a anunţat că din 11 februarie nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. Conform datelor publicate de BoG, finanţarea acordată de BCE creditorilor eleni a scăzut luna trecută cu 53%, la 38,61 miliarde de euro (40,9 miliarde de dolari), de la 82,24 miliarde de euro în ianuarie. Finanţarea de urgenţă de la BoG a urcat în februarie la 65,64 miliarde de euro, de la 5,2 miliarde de euro în luna precedentă. În decembrie şi ianuarie, ieşirile din depozitele băncilor elene au ajuns la 16,2 miliarde de euro. Tendinţa a continuat şi în ianuarie, în pofida acordului încheiat cu Uniunea Europeană, BCE şi FMI pentru extinderea asistenţei financiare.
***
Randamentele obligaţiunilor europene au continuat să scadă, costurile de împrumut ale Spaniei ajungând pentru prima dată în istorie sub 1%. Randamentul obligaţiunilor spaniole pe zece ani a scăzut la 0,984%, conform platformei electronice de tranzacţionare Tradeweb. BCE a achiziţionat obligaţiuni din Germania, Belgia, Franţa, Italia şi Spania. Dar şi randamentele obligaţiunilor italiene şi germane pe zece ani au scăzut. În primele trei zile de la lansarea programului de relaxare cantitativă (QE), BCE a achiziţionat obligaţiuni în valoare de 9,8 miliarde de euro (10,33 miliarde de dolari), cu scadenţa medie de nouă ani. Preşedintele Băncii Central Europene, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro (65 miliarde de dolari), din 9 martie 2015 până în septembrie 2016.
***
Preţul ţiţeiului s-a stabilizat doar temporar deoarece excedentul global de petrol este în creştere iar producţia în SUA nu arată semne de încetinire. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estimează că cererea mondială de petrol va creşte cu 75.000 de barili pe zi în 2015, până la 93,5 milioane barili pe zi, faţă de precedenta prognoză a IEA. În curând, SUA s-ar putea confrunta cu problema capacităţilor insuficiente de stocare a ţiţeiului, ceea ce ar putea duce la o nouă scădere a preţului petrolului, apreciază IEA. Acest proces ar putea dura cel puţin până în semestrul doi din 2015, când majorarea producţiei de ţiţei a SUA ar urma să se atenueze. Combinată cu o creştere a cererii pe plan global, aşteptata încetinire a producţiei în SUA ar putea sprijini preţul ţiţeiului şi ar putea ajuta statele membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol, susţine IEA. Cotaţia barilului de petrol Brent ar urma să ajungă la 60 de dolari, faţă de nivelul scăzut de 46 de dolari în ianuarie. IEA estimează că producţia pe plan global a urcat cu 1,3 milioane barili pe zi în februarie, la 94 milioane barili pe zi, datorită majorării producţiei statelor care nu sunt membre OPEC.
***
Grupul auto francez PSA Peugeot Citroen va produce noul SUV Citroen la fabrica sa din oraşul slovac Trnava. Micul crossover a fost prezentat în 2014 sub marca C-XR şi va fi produs exclusiv în Slovacia. Pentru acest model vor fi investiţi până la 80 milioane de euro şi vor fi create 3.500 de locuri de muncă. Investiţia totală în dezvoltarea noului model se ridică la 350 milioane de euro. Din această sumă, 80 milioane de euro vor fi investiţi în noi tehnologii la fabrica din Trnava. Aici s-au produs anul trecut 255.000 de vehicule, în creştere cu 3% faţă de 2013. La Trnava se produc modelele C3 Picasso şi Peugeot 208. Surse din sectorul auto au declarat că anul viitor va fi oprită producţia modelului Citroen C3 Picasso la Trnava, fiind înlocuită cu fabricarea noului SUV Citroen. Industria auto reprezintă motorul de creştere al economiei Slovaciei, orientată spre export. În afară de PSA Peugeot Citroen, şi alţi producători auto importanţi, cum ar fi Volkswagen şi Kia Motors, au fabrici în această ţară. De asemenea aici sunt produse şi componente auto.
RADOR – 17 martie
