Cel mai mare satelit natural din sistemul solar, Ganymede – una dintre lunile care orbitează în jurul planetei Jupiter, are un ocean subteran care conţine mai multă apă decât toate mările Terrei.
Oamenii de ştiinţă aveau această bănuială încă din anii ’90, când sonda spaţială Galileo a captat mai multe imagini ale suprafeţei îngheţate a satelitului. Confirmarea a venit însă zilele trecute, după ce telescopul spaţial Hubble a furnizat noi dovezi, care au fost publicate în Jurnalul de Cercetare Geofizică, secţiunea Fizică Spaţială. Ganymede se alătură acum satelitului Europa, tot al planetei Jupiter şi altor două luni ale lui Saturn, Titan şi Enceladus, care au oceane subterane, deci pot fi locuri unde a existat viaţă şi vor fi explorate în acest sens. Asteroidul Ceres, cel mai mare din centura de asteroizi care se separă planetele Marte şi Jupiter, ar putea fi şi el un candidat la acest statut. Noile concluzii ale astronomilor se bazează pe observaţiile realizate de Hubble la nivelul câmpului magnetic al lunii Ganymede, care produce două aurore ce pot fi detectate cu ajutorul luminii ultraviolete.(foto)
Din cauza interacţiunii lor cu câmpul magnetic al planetei-mamă Jupiter, aceste aurore au o mişcare pulsatilă. Se pare însă că există şi un al treilea câmp magnetic – emanat de apa sărată a oceanului subteran, care conduce electricitatea şi contrabalansează câmpul lui Jupiter, reducând din pulsaţia aurorelor. Rezultatele studiului sugerează că oceanul subteran al lui Ganymede s-ar afla la cel mult 330 de kilometri adâncime.
Sursa: www.sciencemag.org
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
