Preşedinţii Ucrainei şi României, Petro Poroşenko şi Klaus Iohannis, au avut, marţi, la Kiev, discuţii axate în special pe valorificarea posibilităţilor de colaborare dintre cele două state, pentru a contribui cât mai mult posibil la asigurarea securităţii în regiune. Astfel, în cadrul întâlnirii desfăşurate la sediul Administraţiei Prezidenţiale din capitala statului vecin, Petro Poroşenko şi Klaus Iohannis au subliniat importanţa coordonării acţiunilor româno-ucrainene în ceea ce priveşte problema conflictului transnistrean, pentru a contribui la reintegrarea regiunii în cadrul Republicii Moldova. Într-un comunicat remis de Administraţia Prezidenţială de la Kiev se arată că cei doi preşedinţi au convenit asupra „coordonării acţiunilor comune în problema Transnistriei, pentru a facilita dezgheţarea acestui conflict şi a ajuta Moldova suverană şi independentă să îşi restabilească integritatea teritorială şi să reintegreze regiunea transnistreană în Moldova”. În acelaşi timp, un comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei de la Bucureşti precizează: „Am convenit să facem tot ce ne stă în putere pentru a rezolva această problemă, astfel încât, în viitor, regiunea transnistreană să fie integrată în Republica Moldova”. În cadrul discuţiilor de la Kiev, cei doi preşedinţi au mai convenit ca România şi Ucraina să înfiinţeze puncte comune de control la frontiera bilaterală.
*
Totodată, Petro Poroşenko şi Klaus Iohannis au examinat iniţiativa părţii ucrainene privind desfăşurarea unei misiuni de pace în Donbas, liderul de la Kiev solicitând omologului sau român să susţină această propunere, care a fost adresată atât Consiliului de Securitate al ONU, cât şi Consiliului Uniunii Europene. „M-am adresat părţii române cu solicitarea de a sprijini apelul Ucrainei către Consiliul de Securitate al ONU şi Consiliul Uniunii Europene privind desfăşurarea unor trupe de pace în Donbas, pe linia frontului şi în teritoriile de la frontieră care nu se află sub controlul părţii ucrainene. În opinia noastră, acest lucru va asigura o stabilizare mai fiabilă a situaţiei şi ne poate ajuta să evităm noi victime” – a declarat Poroşenko, citat de Interfax. La rândul său, Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi a subliniat că Bucureştiul susţine menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei, până la implementarea integrală a acordurilor de pace semnate la Minsk. „Am subliniat, în timpul discuţiei noastre, importanţa punerii în aplicare, în mod rapid şi necondiţionat, a pachetului de acorduri de la Minsk, semnat la data de 12 februarie. Pachetul trebuie să fie pus în aplicare pe deplin, imediat şi necondiţionat. Poziţia României constă în facilitarea continuării regimului de sancţiuni al UE în ceea ce priveşte Federaţia Rusă, până la aplicarea integrală a acordurilor de la Minsk, în cazul în care situaţia din regiune va continua să se deterioreze” – a afirmat Iohannis, citat de agenţia de presă Interfax.
*
Preşedintele Iohannis a mai subliniat că România îşi doreşte să fie un partener al Ucrainei şi să împărtăşească experienţa şi expertiza acumulată în procesul de pregătire pentru aderarea la UE şi la NATO. „În acest sens, ne-am referit la continuarea proceselor de reformă internă, în special privind consolidarea democraţiei şi întărirea statului de drept. În acest demers pornim de la un angajament comun: o relaţie de bună vecinătate şi o regiune sigură şi prosperă. O asemenea evoluţie este benefică cetăţenilor ucraineni, întregii regiuni, consolidând stabilitatea în această parte a Europei. Considerăm că, atunci când există voinţă politică, dublată de o preocupare reală şi sinceră pentru o bună şi transparentă informare a cetăţenilor noştri, provocările pot deveni oportunităţi. Am dorit să reafirm susţinerea României pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Aceasta este evidentă nu numai la nivelul autorităţilor, ci şi al societăţii şi opiniei publice din România în ansamblul său. Asumarea de către România a rolului de naţiune-lider a Fondului NATO de sprijin în domeniul combaterii ameninţărilor cibernetice este doar un exemplu în acest sens” – a declarat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei de la Bucureşti.
*
În ceea ce priveşte situaţia minorităţilor ucraineană şi română din cele două ţări, preşedintele Iohannis a subliniat că, în cadrul discuţiilor cu Poroşenko, au convenit că este necesar să se acorde o mai bună vizibilitate comunităţilor ucraineană şi română care trăiesc în România, respectiv în Ucraina. „Ele (comunităţile etnice, n.red) trebuie să devină un liant şi un pod în relaţiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să îşi reia activitatea şi să abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate acţiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetăţenii noştri şi proiecte comune în plan economic şi cultural” – a afirmat preşedintele României.
*
La finalul întrevederii, preşedintele ucrainean a declarat că România şi Ucraina trec la o nouă etapă în relaţiile bilaterale, subliniind că s-a convenit inclusiv asupra reactivării comisiei prezidenţiale comune şi ca prima reuniune să se desfăşoare la Bucureşti, în timpul unei vizite a lui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev a mai menţionat că, în timpul întâlnirii cu omologul său român, „au fost discutate cu succes inclusiv probleme sensibile din relaţiile bilaterale, cum ar fi cele referitoare la canalul Dunăre-Marea Neagră, părţile convenind să continue dialogul constructiv cu privire la acest aspect, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. „Astăzi, demonstrăm că putem găsi soluţii reciproc avantajoase la probleme comune care au fost irezolvabile mulţi ani” – a subliniat Poroşenko.
*
Totodată, preşedintele de la Kiev şi-a exprimat recunoştinţa pentru faptul că România a fost prima ţară care a ratificat Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE. „Acest lucru va rămâne consemnat pentru totdeauna în istoria relaţiilor bilaterale, pentru că reflectă atitudinea României faţă de perspectiva europeană a Ucrainei şi ca viitor membru al Uniunii Europene” – a afirmat Poroşenko.
RADOR – 18 martie
