Statul Islamic, Ucraina şi Israelul continuă să rămână pe prima pagină a ziarelor din străinătate, dar, desigur, din motive diferite.
O ştire cel puţin surprinzătoare poate fi citită în ziarul britanic „The Guardian”: „O femeie cecenă din Olanda şi-a răpit proprii copii şi a plecat în Siria ca să se înroleze printre adepţii Statului Islamic”. Potrivit aceluiaşi ziar, „ultimul semn de viaţă din partea femeii datează din luna ianuarie, când ea şi-a anunţat mama că se află în Raqqa, autoproclamata capitală a Statului Islamic”. Potrivit ziarului olandez „Limburger”, „femeia mai fusese reperată şi la Istanbul, pe când încerca să retragă bani dintr-un bancomat”. Aşadar, Statul Islamic îşi face adepţi în cele mai neaşteptate locuri şi circumstanţe, deşi semne ale cruzimii şi fundamentalismului lor apar aproape zilnic. O ultimă ilustrare ar fi „distrugerea unor catedrale catolice şi a unor monumente creştine” despre care relatează alte două ziare britanice, „The Telegraph” şi „The Independent”. Ziarele informează că „militanţii islamişti au postat pe internet imagini cu fanatici care au distrus, printre altele, o statuie a Sfântului Gheorghe”. Din nou în prim-plan, Ucraina este prezentă în presa străină mai ales prin relaţiile sale externe. Agenţiile de presă ucrainene şi ruseşti menţionează vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, la Kiev. După întrevederea avută cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a declarat că „Ucraina a găsit în statele Uniunii Europene parteneri ataşaţi principiilor dreptului internaţional” şi că, „în privinţa Federaţiei Ruse, regimul de sancţiuni al Uniunii Europene trebuie continuat”. Publicaţia ucraineană „Kyiv Post” informează totodată că „guvernanţii din Kiev au cerut sprijinul Bucureştiului, pledând pentru trimiterea unor trupe de menţinere a păcii în Donbas”. În ziarul moscovit „Kommersant”, ministrului ucrainean de externe, Pavel Klimkin, i se reproşează că, „în Ucraina, a fost retrasă acreditarea a peste o sută de organe de presă ruseşti”, dar, în interviul acordat publicaţiei, Klimkin răspunde: „Am fost şi voi rămâne adeptul libertăţii totale a presei”, dar, „atunci când informaţia este denaturată în mod premeditat şi când asta nu reprezintă doar o tendinţă, ci politica dovedită a unor medii de informare, împotriva acestora trebuie luate măsuri. Presa trebuie să ajute oamenii să trăiască, iar propaganda, din câte am văzut, înveninează viaţa”, a replicat şeful diplomaţiei ucrainene. În sfârşit, alegerile din Israel rămân, după cum era de aşteptat, în atenţia întregii lumi, şi pe bună dreptate. Pe marginea acestui subiect, titlurile şi articolele din ziare sunt cât se poate de incitante şi iată câteva exemple: „Pluralist, dar disfuncţional” – aceasta este opinia publicaţiei portugheze „Diário de Notícias” despre sistemul politic israelian, opinie pe care o şi explică: „o dată în plus, partidele mici vor avea pâinea şi cuţitul, vor cere portofolii cruciale şi vor influenţa politica externă”. Ziarul francez „Le Monde” observă că „alegătorii au răspuns apelurilor lansate de politicieni, iar prezenţa la urne este mai numeroasă comparativ cu cea de la scrutinul anterior”. „Israelul alege, Netanyahu se teme”, titrează publicaţia germană „Der Spiegel”. Dar titlul unui editorial din ziarul israelian „Ha’aretz” este cât se poate de categoric: „Mergeţi la vot şi daţi-l afară pe Netanyahu!”
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
