Uniunea Europeană a înregistrat în ianuarie 2015 un deficit al balanţei comerciale de 10,6 miliarde de euro, în scădere comparativ cu deficitul de 14,3 miliarde de euro din perioada similară a anului 2014, potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Oficiul european de statistică Eurostat.
În ianuarie 2015, exporturile UE s-au situat la 127,1 miliarde de euro, în scădere cu 2% faţă de 130,2 miliarde euro în perioada similară din 2014, în timp ce importurile UE au înregistrat o scădere de 5%, până la 137,7 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în ianuarie 2015 exporturile au crescut cu 7%, până la 4,2 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 4% la 4,4 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României a scăzut uşor la 0,2 miliarde de euro în ianuarie 2015, comparativ cu 0,3 miliarde de euro în perioada similară din 2014.
În schimb, zona euro a înregistrat în ianuarie 2015 un excedent al balanţei comerciale de 7,9 miliarde de euro, faţă de un plus de 0,1 miliarde de euro în perioada similară din 2014.
Măsurile de relaxare cantitativă şi preţul mai scăzut al ţiţeiului vor ajuta zona euro şi Japonia să înregistreze o creştere peste estimări în 2015, a anunţat Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. Zona euro va înregistra anul acesta un avans de 1,4%, faţă de o creştere de 1,1% estimată în noiembrie, în timp ce PIB-ul Japoniei ar urma să crească cu 1%, de la 0,8% previzionat anterior, se arată în raportul economic publicat de OECD.
Instituţia a menţinut estimarea de creştere a economiei SUA în acest an la 3,1% şi a înrăutăţit uşor, cu 0,1 puncte procentuale, prognoza privind evoluţia economiei Marii Britanii la 2,6%.
În rândul statelor emergente, OECD se aşteaptă ca din 2016 India să înregistreze cel mai rapid ritm de creştere, depăşind China. PIB-ul Indiei ar urma să crească cu 7,7% anul acesta, faţă de un avans de 6,4% estimat anterior, în timp ce în cazul Chinei prognoza a fost redusă la 7%.
Bulgaria a vândut obligaţiuni guvernamentale de 1,3 miliarde de euro, fiind cea mai mare vânzare din istoria ţării, continuând tendinţa înregistrată în statele emergente de a profita de cererea solidă pentru bonduri în euro creată de programul de relaxare fiscală al Băncii Centrale Europene (BCE).
Sofia a lansat trei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa la 7, 12 şi 20 de ani, tranzacţiile fiind gestionate de Citi, HSBC, Societe Generale şi UniCredit. Este prima operaţiune după ce, luna trecută, Parlamentul bulgar a aprobat planul Guvernului de a strânge opt miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni pe pieţele externe în decurs de trei ani.
Suedia va comanda două noi submarine, pentru o sumă totală de 886 milioane de euro. Aceasta va permite să fie asigurată capacitatea submarină a Suediei după 2030. Aparatele, unele de nouă generaţie, vor fi livrate cel târziu până în 2022.
Săptămâna trecută, guvernul suedez a anunţat alocarea a circa 675 de milioane de euro credit suplimentar, pentru a ajuta Marina să apere mai bine coastele maritime ale ţării, după eşecul înregistrat în operaţiunile de urmărire a submarinului presupus rus, în octombrie.
Statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu au altă opţiune decât să menţină actualul nivel al producţiei, în pofida scăderii preţului petrolului, pentru a-şi păstra cota de piaţă.
Preţului ţiţeiului s-a redus la jumătate în ultimele şase luni însă cu toate acestea la reuniunea din luna noiembrie OPEC a decis să menţină nemodificat plafonul oficial de producţie.
În ultimele săptămâni o serie de state membre OPEC precum Nigeria şi Algeria au cerut organizarea unei reuniune de urgenţă pentru a reduce producţia însă cu toate acestea Arabia Saudită, cel mai influent membru al cartelului, se opune în continuare unei astfel de iniţiative.
OPEC care asigură 40% din ţiţeiul mondial, a produs în februarie o cantitate de 30,6 milioane barili de ţiţei pe zi, depăşindu-şi pentru a noua lună consecutivă ţinta de 30 de milioane barili/zi.
Chinezii au cumpărat în ultimele zile o cantitate de aproximativ 450.000 de tone de grâu cu conţinut ridicat de proteine, traderii apreciind că noi importuri ar putea fi anunţate în perioada următoare din cauza lipsei de grâu de calitate ridicată pe piaţa chineză.
China a cumpărat aproximativ 300.000 de tone de grâu cu un conţinut ridicat de proteine din Canada şi aproximativ 150.000 de tone din Australia, cu livrare începând din luna mai 2015. Aceasta după ce săptămâna trecută China a cumpărat 115.000 tone de grâu din SUA.
China, cel mai mare producător şi consumator mondial de grâu, a înregistrat în ultimii ani recolte record la grâu însă cu toate acestea se confruntă cu un deficit în ceea ce priveşte grâul cu un conţinut ridicat de proteine necesar pentru a acoperi cererea în creştere pentru pâine şi alte produse de patiserie apărută odată cu creşterea veniturilor. Cea mai mare parte a recoltei chineze de grâu de anul trecut are un conţinut moderat de gluten, ceea ce înseamnă că nu poate fi utilizat pentru producţia de pâine şi prăjituri occidentale.
Traderii estimează că în 2015 importurile chineze de grâu ar putea să treacă de două milioane de tone. Firma de stat COFACO a primit o cotă de importuri pentru peste 1,5 milioane de tone, în timp ce firmele private de panificaţie ar urma să primească şi ele cote de importuri pentru o cantitate totală de 900.000 de tone. Beijingul controlează importurile prin utilizarea unui sistem de cote de import.
Importurile sunt stimulate şi de faptul că grâul de calitate din străinătate este mai ieftin decât cel chinez de calitate similară. Potrivit traderilor preţul grâului din străinătate este cu 30% mai mic decât cel chinez, care recent a fost cotat la nivelul record de 3.050 yuani (492 dolari) pe tonă.
Grupul german Daimler va investi miliarde de euro în următorii ani pentru a-şi moderniza principala fabrică din Germania şi pentru a menţine stabilă forţa de muncă la aproximativ 18.700 de persoane.
În 2015, Daimler va cheltui un miliard de euro (1,06 miliarde de dolari) pentru modernizarea fabricii din Untertuerkheim, care produce motoare, osii şi sisteme de transmisii pentru modelele Mercedes-Benz. Compania germană are ca obiectiv şi reduceri de costuri de sute de milioane de euro până în 2020.
Anul trecut, Mercedes s-a situat pe locul trei în topul vânzărilor de automobile de lux, după ce a livrat 1,65 milioane de vehicule, un avans de 13% faţă de 2013. Este cea mai rapidă rată de creştere în rândul producătorilor de automobile de lux. Conform estimărilor în 2020, BMW ar putea vinde 2,22 milioane de vehicule, faţă de 2,1 milioane Audi şi 1,95 milioane Mercedes.
Industria auto reprezintă un element de bază al economiei Germaniei, concentrată pe export, ajutând la reducerea ratei şomajului la doar 5%, în timp ce zona euro se confruntă cu un nivel ridicat, de 11,4%.
Un album de caligrafie vechi de 600 de ani, realizat în timpul dinastiei Ming, a fost vândut cu 14 milioane de dolari la o licitaţie organizată la New York. Este un record pentru picturile chinezeşti vândute în afara Asiei, a anunţat casa Sotheby’s.
Licitaţia extrem de disputată a albumului, evaluat între 100.000 şi 150.000 de dolari, a fost câştigată de magnatul chinez Liu Yiqian. Averea personală a acestui fost şofer de taxi ajuns om de afaceri şi care este unul dintre cei mai mari colecţionari de artă chineză este estimată de revista Forbes la 1,37 miliarde de dolari.
Albumul, o sutra alcătuită din 39 de foi, provine dintr-o importantă colecţie japoneză şi toate celelalte opere similare cunoscute aparţin unor chinezi.
Liu Yiqian a plătit anul trecut 36 de milioane de dolari pentru a achiziţiona o cupă de vin din timpul dinastiei Ming, stabilind astfel un record pentru un obiect de porţelan chinezesc.
