Elveţia şi Uniunea Europeană au convenit zilele acestea detaliile unui acord care va face mai dificil pentru cetăţenii europeni să-şi ascundă banii în băncile elveţiene. Depăşită doar de Singapore, Elveţia reprezintă, prin sistemul său bancar deosebit de puternic şi bine pus la punct, paradisul bogaţilor care doreau să-şi ascundă averile de a fi impozitate în ţările lor. Acum o lună a izbucnit un uriaş scandal de evaziune fiscală, intitulat SwissLeaks când s-a aflat că elitele lumii îşi ascundeau banii în băncile elveţine. Printre cei vizaţi de dezvăluiri se aflau numeroşi cetăţeni români, oameni politici sau patroni din lumea sportului.
Reporter-Pavel Ionescu: Acordul convenit de Uniunea Europeană cu Elveţia este deosebit de amplu şi se doreşte un cadru pentru înţelegeri similare aflate în negociere în prezent cu state precum Andorra, Liechtenstein, Monaco sau San Marino. Deutsche Welle citează un raport din aprilie 2013, potrivit căruia totalul estimat al banilor ascunşi în paradisurile fiscale depăşea suma gigantică de 7,6 mii de miliarde de dolari. Potrivit informaţiilor secrete, făcute publice luna trecută, la mai multe bănci elveţiene, printre care şi multinaţionala HSBC, ar fi ascunse conturi de aproape 100 de miliarde de dolari, aparţinând unor traficanţi de arme şi droguri, dictatori sau alţi aşa-numiţi infractori internaţionali. Între ei: vedete, persoane publice, diplomaţi, judecători sau politicieni. Printre românii aflaţi pe listele de la HSBC se află 219 personalităţi sau entităţi juridice, ceea ce pune ţara noastră în partea de sus a clasamentului statelor care s-au folosit de banca elveţiană, ocupând locul 39 din 203.
Potrivit dezvăluirilor, printre acele nume se aflau Viorel Hrebenciuc, Ionuţ Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, Vladimir Cohn, fostul acţionar al echipei de fotbal Dinamo sau Jean Valvis, fostul proprietar al holdingului Dorna şi fost acţionar al echipei de fotbal Rapid Bucureşti. Banca elveţiană i-a asigurat pe aceşti clienţi că nu va dezvălui detalii despre conturile lor autorităţilor naţionale, chiar dacă existau dovezi că banii nu erau declaraţi la fisc. În plus, chiar îşi consiliau clienţii cum să procedeze pentru a evita plata taxelor în ţările de reşedinţă. Acordul parafat acum obligă practic băncile să ofere în mod automat autorităţilor fiscale din Uniunea Europeană date despre clienţii lor.
Acordul va intra în vigoare din 2018 şi a fost calificat de comisarul pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, drept un succes istoric. „Transparenţa este vitală pentru ca fiecare din ţările noastre să-şi colecteze banii care i se cuvin”, spunea el. La rândul său, Ministerul Elveţian de Finanţe admitea că era nevoie de o aliniere a Elveţiei la standardele internaţionale privind schimbul de informaţii legat de venituri precum dividendele sau dobânzile. Documentul aşteaptă acum semnarea oficială şi este susceptibil de a fi supus unui referendum în Elveţia.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 20 martie
