De la eclipsă la terorism, de la negocieri reuşite la sancţiuni, presa internaţională oscilează între optimism şi fatalism.
„Eclipsa solară nu a deziluzionat”, titrează Corriere della Sera, remarcând că, în ciuda variaţiilor meteo de pe cerul Europei, fenomenul i-a bucurat pe turişti şi pe astronomi. Eclipsa de soare şi mareea secolului ar putea fi un rendez-vous plin de riscuri, avertizează Le Monde, în timp ce din Le Figaro aflăm că fenomenul astronomic complex nu reprezintă decât o simplă coincidenţă, lipsită de riscuri. Orientul Mijlociu, în schimb, este departe de a fi lipsit de riscuri: atentatul terorist din capitala Yemenului a produs peste 70 de victime, aflăm din Corriere della Sera şi Liberation. „Violenţele de la Sanaa intervin într-un moment în care Yemenul se scufundă într-o criză ce devine tot mai complicată prin multiplicarea grupărilor militaro-religioase”. Din The Guardian aflăm că Ierusalimul se află la punctul de maximă polarizare şi violenţă, conform unui raport comandat de UE, care arată că oraşul este mai divizat ca niciodată din 1967 încoace. Raportul cere nici mai mult nici mai puţin instituirea unor sancţiuni europene împotriva colonizărilor la care Israelul nu renunţă, scrie publicaţia londoneză. Pe acelaşi subiect, New York Times remarcă faptul că recent realesul premier Netanyahu a dat un pas înapoi faţă de declaraţiile preelectorale, care excludeau crearea unui stat palestinian, dar Casa Albă nu se mai lasă impresionată de spiritul pacifist al premierului Likud. Idee reluată şi de New York Times, care reaminteşte că preşedintele Obama a aşteptat două zile pentru a-l felicita pe Netanyahu după victoria obţinută la alegeri. Rămânem în spaţiul Orientului Mijlociu cu o altă publicaţie americană, Washington Times, în care fostul director al CIA, David Petraeus, afirmă că cea mai periculoasă ecuaţie din zonă i se pare în acest moment Siria, care în opinia sa este un Cernobâl geopolitic. „Până ce nu va fi controlată, Siria, asemenea Cernobâlului, va continua să împrăştie instabilitate radioactivă şi ideologie extremistă în întreaga regiune”.
Mini-summitul european de la Bruxelles a avut în centru, cum altfel, negocierile cu Atena. „O confruntare de peste trei ore a condus la semnarea unei declaraţii ce redeschide poarta dialogului între Bruxelles şi Atena”, citim în Corriere della Sera, care precizează că de la Atena se aşteaptă să prezinte cât mai curând o nouă listă de reforme. Le Monde remarcă faptul că acest « G-7 » al zonei euro a permis reducerea presiunii crescânde din ultimele zile dintre Germania şi Grecia, dar şi demontarea scenariilor privind un inevitabil şi fatal Grexit. Tot la Bruxelles s-a discutat şi despre prelungirea sancţiunilor impuse Rusiei. „Sancţiuni nesigure ale unei Europe nesigure” este titlul comentariului din GAZETA WYBORCZA, care atrage atenţia asupra faptului că Moscova speră foarte mult într-o divizare a europenilor, deoarece există ţări ale UE care ar dori relaxarea şurubului pentru Putin. Şi totuşi, Europa s-a arătat mai unită decât ar fi sperat Rusia, remarcă publicaţia poloneză. În încheiere, vom cita din cotidianul moscovit „Rossiskaia Gazeta”, în care ultimul preşedinte al fostei Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, susţine că actuala situaţie din Ucraina este o consecinţă a faptului că Occidentul a ignorat în mod demonstrativ interesele Rusiei, ducând la o tensionare ce ne apropie de nou război ‘rece’ şi chiar de unul ‘fierbinte. „Acest conflict nu are o soluţie militară şi nici nu vor exista învingători”, a mai adăugat Mihail Gorbaciov, citat de „Rossiskaia Gazeta”.
Ruxandra Lambru
