În contextul în care tot mai multe state îşi anunţă intenţia de a participa la scutul NATO anti-rachetă amplasat în Europa, responsabili ai Alianţei avertizează că Rusia îşi intensifică eforturile de a descuraja noi ţări să se implice în proiect. După ce presa internaţională a reluat declaraţiile ambasadorului Rusiei în Danemarca, Mihail Vanin, care a afirmat că Moscova ar putea trimite rachete nucleare împotriva navelor daneze dacă ţara se va alătura sistemului de apărare anti-rachetă al alianţei, generalul american Philip Breedlove, comandantul Forţelor Militare NATO din Europa, a atras atenţia că toate ţările care aderă la proiectul scutului vor fi supuse unor puternice presiuni diplomatice şi politice. Fără să numească direct Rusia, scrie Daily Mail, generalul Breedlove a declarat că ameninţările şi presiunile cu care se confruntă statele care doresc să adere la scut reprezintă „următorul pas într-o campanie de descurajare”. Breedlove a precizat – cităm – că „România a trebuit să suporte o foarte mare presiune atunci când a aderat la Sistemul de apărare. Şi Polonia s-a aflat sub o mare presiune. Iar acum, oricine altcineva vrea sa se alăture capacităţilor defensive este supus presiunii diplomatice şi politice”, a spus Breedlove, citat de Daily Mail. Din Ria Novosti aflăm că ambasadorul rus la Copenhaga a atras atenţia că „danezii nu înţeleg pe deplin consecinţele unor asemenea decizii din domeniul securităţii şi nici efectele asupra relaţiilor bilaterale”.
Tot în sfera angajamentelor de securitate, The Wall Street Journal aminteşte o declaraţie a preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, care a subliniat că NATO se confruntă cu un test crucial de credibilitate în ceea ce priveşte implementarea promisiunilor sale de la conferinţa din septembrie din Ţara Galilor, privind îmbunătăţirea pregătirii şi capacităţii de reacţie.
Privirile opiniei publice sunt aţintite în continuare către negocierile dintre Iran şi grupul P5+1 privind programul nuclear al Teheranului. Termenul limită pentru a se ajunge la un acord-cadru expiră la finalul acestei luni. O Globo comentează că în statele Golfului Persic, Israel şi chiar în SUA există temeri că preşedintele american ar putea susţine un acord din care cei mai câştigaţi să iasă iranienii. Publicaţia notează – cităm – că „preşedintele Barack Obama ar fi prea moale în negocierile cu iranienii, în speranţa de a ajunge la un acord istoric, care ar lăsa un legat durabil al preşedinţiei sale, chiar dacă este păgubitor pentru interesele americane”. Dar un acord este mai bun decât nimic, mai scrie O Globo, pentru că ar permite menţinerea sub control internaţional a activităţilor nucleare iraniene. De celalată parte, preşedintele Iranului pare optimist şi spune că „Acordul este în continuare posibil”. La Istanbul, ziarul Habertürk scrie că Hassan Rohani a declarat că s-au înregistrat progrese în cadrul negocierilor şi că „persistă unele dificultăţi dar nu există niciun lucru care nu poate fi rezolvat”.
Negocieri au loc şi pe tema conflictului din Libia, unde se intensifică luptele între forţele de la Tripoli şi militarii guvernului de la Tobruk, recunoscut de comunitatea internaţională. La Repubblica scrie că trimisul Naţiunilor Unite în Libia l-a acuzat pe premierul guvernului de la Tobruk, Abdullah al-Thani, că împiedică dialogul în curs de desfăşurare la Rabat, în Maroc, dintre părţile opozante din Libia. Diplomatul spaniol a criticat guvernul libian că a lansat o ofensiva militară împotriva oraşului Tripoli concomitent cu începerea dialogului la Rabat. Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite au semnat o declaraţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de activitatea din ce în ce mai „înfloritoare” a grupărilor teroriste din Libia, începând cu ISIS. La Repubblica mai notează că semnatarii documentului atenţionează că grupările teroriste şi-au extins prezenţa în ţară din cauza lipsei unui guvern central puternic şi unit.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
