„Germania cade într-un doliu adânc”, este titlul editorialului cu care Le Figaro a deschis ediţia electronică timp de mai multe ore, tema centrală fiind accidentul aviatic din Alpii Francezi în care şi-au pierdut viaţa 150 de persoane, în majoritate germani şi spanioli. Şocată şi îngrozită – scrie le Figaro – „cancelarul Germaniei Angela Merkel nu a putut să comunice decât abia la trei ore după cel mai grav accident aviatic pe care l-a întâlnit de când deţine această funcţie”. „Este un şoc care ne scufundă într-un doliu profund”, a declarat doamna Merkel cu puţin timp înainte de a se întâlni la locul catastrofei cu preşedintele Franţei şi cu premierul Spaniei pentru a aduce un omagiu victimelor. Patronul grupului aerian Lufthansa a anunţat că avionul filialei sale low-cost Germanwings era ”tehnic ireproşabil” şi a calificat accidentul drept ”inexplicabil”, scrie Il Giornale. Publicaţia notează – cităm – că „adevărul privind dezastrul aerian din Alpii Francezi va putea ieşi la iveală doar din cutia neagră a avionului, care a fost găsită printre resturile aeronavei şi corpurile celor 150 de victime, unicele certitudini ale acestei zile negre a aviaţiei europene”. Der Spiegel atrage atenţia că mai multe zboruri operate de Germanwings au fost anulate şi reia anunţul companiei-mamă Lufthansa, care a precizat că va prelua o parte din cursele filialei low-cost.
O vastă anchetă a fost demarată pentru a afla cauzele şi circumstanţele accidentului iar Biroul Francez de Anchete şi Analize pentru siguranţa traficului aerian civil a anunţat că a găsit una dintre cutiile negre ale avionului. Le Point reia declaraţia responsabililor Biroului, care au anunţat că se pot obţine unele informaţii deşi cutia este avariată. Sub titlul „Întrebările cărora trebuie să le răspundă ancheta”, Le Point comentează că investigaţia trebuie să urmărească, pe lângă elucidarea circumstanţelor accidentului, şi modul în care trebuie îmbunătăţită securitatea aeriană pentru a nu se repeta astfel de catastrofe.
Un alt subiect căruia presa internaţională îi alocă spaţii ample este criza din Yemen. Apar tot mai multe voci care susţin că ţara este în pragul unui război civil şi scot în evidenţă asemănări cu situaţia din Siria, Irak sau Libia. Din Istanbul, ziarul Haberturk scrie că se intensifică luptele între miliţiile houthi şi forţele guvernamentale şi că este tot mai pregnant vidul de putere. După ce a părăsit capitala Sana’a, preşedintele Hudi s-a refugiat la Aden însă locuinţa sa a fost bombardată. Haberturk notează că nu există informaţii clare despre soarta preşedintelui, fiind vehiculată ipoteza că a reuşit să fugă împreună cu diplomaţi saudiţi înaintea bombardamentului. Varianta este susţinută şi de The Washington Post, care titrează „Preşedintele asediat al Yemenului fuge din bastionul său, în faţa înaintării rebelilor şiiţi”.
Dacă în Yemen vorbim despre ruperea unui echilibru şi imposibilitatea de a găsi căi de dialog, peste ocean, mai exact în Cuba, vedem cum jocurile diplomatice sunt făcute pentru a găsi un echilibru între patru puteri mondiale care încearcă fiecare să încline balanţa în favoarea sa. Sub titlul „Patrulaterul latino-american”, Nezavisimaia Gazeta scrie despre cum urmăresc SUA, Rusia, Uniunea Europeană şi China să obţină o pârghie geopolitică prin strângerea relaţiilor cu autorităţile din Cuba. Havana este vizitată în aceste zile de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi de reprezentantul european pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini. Nezavisimaia Gazeta notează cităm – că „în cazul Rusiei şi Cubei colaborarea la ONU şi în alte forumuri internaţionale se dezvoltă pe baza coincidenţei sau apropierii poziţiilor Moscovei şi Havanei referitor la cele mai multe probleme-cheie”. De cealaltă parte, după ce „în Cuba a fost adoptată legea referitoare la investiţii străine, europenii încearcă să-şi consolideze poziţiile la împărţirea plăcintei cubaneze”, mai scrie ziarul de limbă rusă, dar comentează fin că „europenii nu consideră nicidecum Rusia principalul lor concurent”. Problema pare să fie China care – cităm – „încearcă să ocupe poziţii dominante în Cuba dar şi în întregul spaţiu latino-american şi a inclus regiunea în imperiul de afaceri chinezesc la nivel global în curs de constituire”. Cuba este acum curtată şi de Statele Unite, care încearcă să răspundă la expansiunea Beijingului prin măsuri economice şi politice, un exemplu fiind restabilirea relaţiilor diplomatice Washington-Havana.
Florin Matei – Agenţia de Presă RADOR
