Atenţia opiniei publice dar şi a presei internaţionale continuă să fie îndreptată spre ameninţările nucleare care riscă să arunce în aer echilibrele geopolitice mondiale. Negocierile de la Lausanne asupra ambiţiilor nucleare ale Teheranului dar şi ameninţările Rusiei privind o posibilă utilizare a armelor nucleare în zona statelor baltice ţin în continuare capul de afiş al actualităţii globale. Deşi ziua de 31 martie trebuia să aducă un acord-cadru privind programul nuclear al Iranului, negocierile continuă în oraşul elveţian Lausanne. Secretarul american de Stat John Kerry rămâne în Elveţia pentru a continua negocierile, afirmă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, citat de Huffington Post. Publicaţia anunţă că John Kerry şi ministrul german de
Externe au rămas la Lausanne iar omologul francez s-a întors la masa negocierilor. Reluând declaraţiile responsabilului francez, Huffington Post scrie – cităm – că „discuţiile au ajuns la doar câţiva metri de linia de sosire dar ultimii metri sunt întotdeauna cei mai difcili”. New York Times comentează că prelungirea discuţiilor a fost posibilă după ce preşedintele SUA le-a cerut negociatorilor în cel de al 11-lea ceas să ignore termenul limită. „Nu este clar dacă schimbarea de ultim moment a tacticii va reuşi să convingă iranienii că administraţia Obama nu doreşte să ofere mai mult decât face deja sau va avea un alt rezultat”, scrie New York Times.
O altă ameninţare nucleară se profilează la orizont după apariţia unor notiţe luate de un american în timpul unei întâlniri secrete între responsabili ruşi şi americani din domeniul Informaţiilor şi publicate ulterior în presă. The Times scrie – cităm – că preşedintele Putin „utilizează ameninţarea nucleară împotriva statelor baltice pentru a forţa NATO să dea înapoi de la graniţele Rusiei”. Dailymail comentează că Vladimir Putin plănuieşte să exploateze teama războiului nuclear dar urmăreşte totodată să organizeze „acţiuni destabilizatoare în statele baltice ca o provocare directă la adresa promisiunilor NATO de a apăra statele membre de expansiunea rusească în stil sovietic”.
Pe de altă parte, Rusia avertizează că sporirea efectivelor NATO în estul Europei este „un fapt periculos şi fără precedent”. Purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe al Rusiei a afirmat că desfăşurarea tehnicii militare NATO pe teritoriul României constituie o încălcare a tratatelor pe care Rusia le-a semnat cu Alianţa Nord-Atlantică şi reprezintă „un pas extrem de periculos şi fără precedent”. Potrivit TASS, responsabilul rus a avertizat că România „trebuie să fie conştientă de răspunderea şi de consecinţele unui asemenea pas pentru securitatea acestei regiuni”.
Lăsăm în urmă umbra pericolului unui război dar vorbim în continuare despre Rusia, care a prelungit contractul de furnizare a gazelor către Ucraina. Naftogaz va cumpăra în următoarele trei luni gaze naturale de la Gazprom la preţul de 248 de dolari pentru mia de metri cubi, notează TASS, iar Euractiv reia declaraţiile ministrului ucrainean al Energiei, Volodimir Demcișin, care afirmă – cităm – că „Acordul reprezintă o ‘victorie’ a relațiilor economice dintre Naftogaz și Gazprom asupra relaţiilor politice”.
Noi informaţii ies la iveală în cazul accidentului aviatic petrecut pe 24 martie în Alpii francezi. Echipele de cercetare au reuşit să găsească cea de a doua cutie neagră a avionului companiei Germanwings, dispozitiv care conţine parametrii de zbor ai aparatului precum viteză, altitudine, eventuale defecţiuni survenite în timpul zborului, scrie Le Figaro. Iar din presa germană, mai exact din ziarul Bild, aflăm că tânărul copilot Andreas Lubitz, suspectat de prăbușirea deliberată a avionului Airbus A320, ar fi ascuns medicilor informaţii privind activitatea pe care o desfăşoară. Bild scrie că Lubitz s-ar fi prezentat la medici cu probleme de vedere însă le-ar fi spus că în momentul respectiv era în concediu şi nu pilota.
La zece zile după tragedia aviatică vorbim despre un nou accident soldat cu zeci de morţi, de această dată fiind implicată o navă de pescuit sub pavilion rusesc. Vasul cu 132 de persoane la bord s-a scufundat în Marea Ohotsk, în urma accidentului pierzându-şi viaţa cel puţin 56 de oameni, scrie Nezavissimaia Gazeta. Publicaţia aminteşte, printre ipotezele vehiculate privind scufundarea vasului, o posibilă eroare de pilotaj, ciocnirea cu un iceberg sau încărcarea vasului cu 80 de tone peste limita maximă.
Pericolul extinderii reţelelor teroriste din Orientul Mijlociu este subliniat într-un raport al Naţiunilor Unite, care atrag atenţia că peste 25.000 de militanţi islamişti din 100 de ţări s-au alăturat grupărilor ISIS şi Al Qaeda. The Independent scrie că dintre aceştia, 22.000 luptă în Siria şi Irak, alte câteva mii în Afganistan dar şi în Yemen, Libia, Somalia. Iar International Business Time comentează că deşi înfrântă în Siria şi Irak, gruparea ISIS poate disemina terorişti în alte părţi ale lumii, ridicând probleme de securitate pentru ţările care încearcă să diminueze pericolul luptătorilor radicalizaţi întorşi acasă.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
