Taxa pe Valoarea Adăugată urmează să scadă din iunie, cu şase luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal aşteptată pentru anul viitor. Decizia a fost luată în şedinţa de guvern de astăzi, când au fost analizate două scenarii: o reducere generală a taxei sau TVA mai mic doar pentru alimente.
Victor Ponta: /…/ cetăţenii acestei ţări consumă produse alimentare şi vreau ca în România, într-adevăr, în 2015 să nu fie principala problemă a acelor în special cu venituri mici şi anume, posibilitatea de a avea asigurat accesul la alimente. Vroiam doar să fac o scurtă prezentare, cât se află şi mass-media, legată de faptul că avem categoric ca obiectiv scăderea TVA, atât cea, cota standard, cât şi la alimente. De alt fel , aşa cum s-a prezentat de foarte multe ori, majoritatea ţărilor europene au o cotă scăzută de TVA pentru alimente – Bulgaria 9%, Slovacia 10%, Austria 10%, Italia 10%, noi rămăsesem cu 24%. Din punctul meu de vedere, şi după aceşti trei ani de şef al guvernului, pot să vă spun încă odată că măsura din 2010 de creştere a TVA de la 19% la 24% a fost fără îndoială una din cele mai mari greşeli pe care le-a făcut statul român, reflectate în încasări mai mici, nici viorbă de creştere cu cinci puncte, şi distrugerea economică şi socială a României. Din acest motiv, în programul de guvernare cu care am candidat în 2012, reducerea TVA a fost unul din punctele esenţiale.
Vreau să prezint, să vă prezint dumneavoastră, colegilor şi opiniei publice, cum stăm după primul trimestru al anului 2015 ca execuţie bugetară – sper să avem tabelul. Deci, anul trecut am avut venituri de 48 de miliarde de lei, bugetul aprobat de Parlamentul României prevedea 50 de miliarde şi s-au încasat 53 de miliarde. Asta înseamnă că oamenii au muncit mai mult şi şi-au plătit taxele mai corect, ca să spun aşa. Deci, pe trei luni de zile vă rog să remarcaţi, fără să avem creşteri de taxe, dimpotrivă am avut reducerea CAS cu cinci puncte procentuale despre care ni se spunea anul trecut că va distruge România, nici vorbă, şi avem şi alte taxe care au scăzut, nicio taxă nu a crescut şi totuşi sunt cinci miliarde de lei în plus, peste un miliard de euro, pe primul trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului 2014. La cheltuieli am rămas în limita de cheltuieli a anului trecut, deşi aveam prevăzute cheltuieli mai mari. Aici sunt şi cauze să zic pozitive şi altele negative şi o să vă rog în special pe partea de mari investiţii, chiar dacă afară este vremea rea, totuşi să ne apucăm de treabă. Împreună cu domnul ministru Rus am semnat în sfârşit centura Bacăului. Înţeleg că s-a dat câştigătorul pentru autostrada Transilvania, cea începută în urmă cu 10 ani şi oprită din păcate din inconştienţă şi avem un nou câştigător, finanţare şi putem să o terminăm. Toate celelalte lucrări şi absorbţia de fonduri europene este extrem de importantă. Deci, în loc să avem conform bugetului aprobat de guvern şi stabilit cu instituţiile financiare internaţionale, un deficit de cinci miliarde de lei după primul trimestru, avem un plus de cinci miliarde de lei, ceea ce reprezintă şi un lucru bun, dar dacă stăm cu banii în contul de la BNR este o mare greşală. Am vorbit ieri cu guvernatorul băncii, avem vreo 18 miliarde de lei, guvernul, în contul de la Trezorerie pe care primi dobândă zero aproape, nu? – cât primim 0,3, da, bine, mă rog, bine că nu dăm noi bani să ni se ţină banii. Din acest punct de vedere aveam cele două variante, referitoare la cota standard şi la reducerea cotei pentru alimente. În urma discuţiilor pe care le-am avut şi cu Ministerul de Finanţe, evident presiunea Ministerului Agriculturii, cu BNR, FMI, cu Comisia Europeană, am luat decizia şi astăzi vom aproba ordonanţa de urgenţă prin care de la 1 iunie toate, absolut toate alimentele, nu doar cele cinci alimente de bază, absolut toate produsele agro-alimentare din România vor avea o cotă de 9%. Aici se includ şi toate băuturile nealcoolice. Cele alcoolice nu pot beneficia pentru că oricum directiva europeană nu ne permite şi este bine ca efortul să-l păstrăm la toate alimentele. /lazard/pvelisar/ Fac această preziare ca să nu se înţeleagă, iniţial se vorbise de carne, ouă, lapte. Aici vorbim de absolut toate alimentele, pentru că altfel ar fi fost extrem de dificil să administrăm din punct de vedere fiscal şi ne trezeam că produse se declarau altfel şi păţeam alte lucruri de acest gen. Ce este important este că pentru a păstra o coerenţă am introdus astăzi de dimineaţă după ultimele discuţii, şi aşa era şi normal de altfel, ca această cotă de 9% să se aplice şi la toate serviciile de alimentaţie publică. Adică nu cumperi carnea cu 9% şi când o vinzi la restaurant o vinzi cu 24%, că nu are un sens. Deci, tot ce înseamnă produsele agro-alimentare şi băuturi nealcoolice şi inclusiv serviciile de alimentaţie publică vor beneficia de la 1 iunie de cota de 9%. În acelaşi timp vreau să fac precizarea foarte clară că în baza Codului Fiscal pe care l-am trimis la parlament şi care sper să fie adoptat până la sfârşitul lunii iunie, ne menţinem în continuare dorinţa şi avem şi puterea ca de la 1 ianuarie întrega cotă standard să vină la nivel de 20%. Nu puteam să le facem pe amândouă pentru că evident ar fi fost un dezechilibru pe care-l introduceam în finanţele publice şi în buget şi atunci aceste măsuri luate în mod treptat cu siguranţă le putem realiza.
Vreau să prezint foarte clar care au fost motivele, pentru că există sigur argumente şi pentru una şi pentru alta pentru decizii, dar de ce am ajuns în final la reducerea de la1 iunie a TVA la 9% pentru toate alimentele şi pentru serviciile de alimentaţie publică şi băuturi nealcoolice, pentru că este o măsură clar sustenabilă, adică avem banii respectivi. Costul impactului estimat pe tot anul este de 5 miliarde de roni. După cum aţi văzut aceşti bani îi avem deja după primul trimestru. Deci nimeni nu poate să spună că este vreo aventură, că punem în pericol vreun echilibru. Ne-am asumat foarte clar ca toate ţintele stabilite în buget şi în obligaţiile noastre europene le respectăm. Deci este foarte clar că ne putem permite în acest moment această măsură. În al doilea rând, aplicându-se la absolut toate alimentele măsura devine uşor de administrat din punct de vedere fiscal. Dacă se aplica doar pentru anumite alimente devenea mai dificil şi erau probleme în partea de administrare. În felul acesta practic ştim că tot ceea ce înseamnă produs alimentar pe tot lanţul are un TVA de 9%. În al treilea rând un lucru pe care am ţinut să-l prezint pentru că este important şi este în graficul următor, vă rog să-l puneţi. Ponderea cheltuielilor cu alimentele în veniturile populaţiei în România: 32% faţă de media europeană şi faţă de celelalte ţări. Deci este foarte clar că în România la venituri mai mici avem preţuri la alimente ca în restul Europei şi atunci 32% din bugetul unei familii normale se duce pe alimente. În momentul în care această scădere de la 24 la 9, deci de 15 procente intră în vigoare la 1 iunie, trebuie să se ducă aproape toată în preţ. Şi aici o să rog pe ministrul agriculturii, pe şeful ANAF, pe toţi ceilalţi, de fapt este un efort al întregului guvern, ca să putem prin toate structurile noastre instituţionale, dar şi noi direct, să verificăm după 1 iunie că acei 15% chiar se reduc din preţ şi nu doar cresc profitul unor comercianţi.
Mă întorc la partea de argumente. După cum ştiţi în cazul alimentelor, al băuturilor nealcoolice, industria agro-alimentară este vorba de cea mai mare piaţă neagră de evaziune fiscală. Şi vreau ca pe de o parte prin controalele pe care ANAF le face, şi încurajez în continuare să le facă fără abuzuri, dar cu fermitate, deci avem partea de control, dar trebuie să existe şi o parte de sprijin. Şi 9% este o cotă de TVA pe care absolut orice comerciant şi producător corect poate s-o plătească fără să intre în faliment sau să fie necompetitiv. In acelaşi fel şi în acelaşi timp, toate produsele româneşti, sigur suntem în Europa şi nu avem voie să tratăm produsele româneşti altfel decât cele europene, dar eu vreau ca produsele româneşti să fie cât mai competitive. /fcostea/.Să creştem producţia internă, să-i sprijinim pe producătorii noştri, şi aici intră absolut toţi, şi cei cu produse bio şi cei cu produse tradiţionale, deci toţi cei care au nevoie de sprijin acest 9% la TVA va însemna cu siguranţă un sprijin fundamental pentru ei şi în acest fel unul din cele două obiective fundamentale, siguranţa alimentară poate fi atins de România alături de siguranţa energetică. O ţară care are siguranţa alimentară şi siguranţă energetic se poate dezvolta democratic în continuare. În acelaşi timp ne propunem ca locurile de muncă fiscalizate în agricultură să fie în continuare create şi, subliniez, fiscalizate în industria agro-alimentară şi în alimentaţia publică. Vreau să fac precizarea că au existat consultări cu BNR, cu Comisia Europeană, FMI şi sigur n-o să ne aşteptăm acum la foarte multe felicitări, dar eimportant este că au înţeles care este strategia noastră pe termen mediu şi lung şi că atât timp cât o dovedim a fi sustenabilă, evident că nu va exista nici un fel de problemă şi opoziţie. Vreau doar să mai fac precizarea că de la 1 iunie, în acest fel prin aplicarea cotei de 9% pentru toate alimentele, cota medie – aici n-am pus pe ecran, o să dau la presă, pentru că e ultimul calcul făcut în acest moment de Ministerul de Finanţe şi le mulţumesc – cota medie de TVA în România va ajunge la 17,5, pentru că produsele alimentare reprezintă o pondere foarte importantă. Deci 17,5% va fi cota medie de TVA în România. 24% standardul, 9% pentru produsele alimentare. În felul ăsta, Bulgaria are 19,8% cotă medie, Ungaria are 23,5%, Cehia 19,4%, Slovacia 18,6%. Eu mă uit şi mă compar cu cei din regiunea noastră, pentru că acolo este bătălia pe competitivitate şi pe promovarea atât a producţiei interne, cât şi a consumului intern. Decizia am luat-o. Domnul ministru Teodorovici şi cu toată echipa de la finanţe au venit cu ordonanţa. Cred că există, dacă mai sunt avize de luat, vă rog sa le luaţi în zilele următoare. Eu sper să existe un sprijin important în societate pentru această primă măsură. Dacă e cineva care vrea să mărim TVA la alimente să zică şi să… ne certe foarte tare. Nu, o să pară sigur cineva, dar, mă rog, eu vorbesc de oameni normali şi serioşi. Şi mă bucur foarte tare că după trei ani de muncă a tuturor celor care desfăşoară activităţi economice în România pe aplicare mult mai clară a reglementărilor fiscale, de luptă împotriva evaziunii fiscale, putem să ne atingem şi acest ultim esenţial obiectiv din programul de guvernare. Cota unică s-a păstrat şi se păstrează de 16%, impozitul pe profitul reinvestit a fost eliminat încă de anul trecut, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale a intrat în vigoare de anul trecut şi reducerea TVA de anul ăsta, atât am putut noi să facem. Dacă pot alţii să facă mai mult, adică să mărească din nou TVA, să mărească din nou CAS, să taie salariile şi pensiile, treaba lor. Important este că vreau să mulţumesc tuturor celor care, repet, au muncit şi au plătit taxe în această perioadă şi să spun că cred că este o măsură de care România avea foarte mare nevoie şi de care cetăţenii români în totalitatea lor vor beneficia, toţi cetăţenii, şi săracul, şi bogatul mănâncă tot o pâine sau beau lapte sau carne şi atunci cred că este o măsură care beneficiază tuturor, dar pe care o vor simţi în mod special cei cu venituri mici, ceea ce este foarte important. Mai vreau să spun doar că dincolo de aceste măsuri structurale care ţin de partea de TVA, de impozite, de taxe, vreau să salut efortul în continuare al Ministerului de Finanţe, al ANAF, pentru a continua pe partea de modernizare şi de reducere a birocraţiei. Înţeleg că proiectul pe care l-am lansat anul trecut cu doamna Petrescu, spaţiul virtual, depunerea declaraţiilor on-line acum s-a extins şi cât mai mulţi contribuabili persoane fizice pot să-şi depună declaraţiile on-line să nu mai meargă la ghişee, la birouri, la Ministerul de Finanţe. O să vedem acum proiectul prin care ANAF rămâne puternic şi face controale în continuare, fără a exista, însă acele mici lucruri care pot duce la abuzuri. În final s-a dovedit că, repet, că din 10 care strigau, nouă nu aveau dreptate şi doar strigau pe la… unde mai găseau urechi de auzit. Însă vreau să facem o flexibilizare ca să fie foarte clar că vreau să combatem evaziunea fiscală şi evaziune fiscală e şi la un milion de euro, şi la un euro. Legea e aceeaşi. Şi dacă spunem că aia la un euro nu există, atunci cred că greşim. Sigur că sancţiunile sunt diferite şi e normal să fie aşa, dar dacă toată lumea îşi va plati taxele în mod corect o să avem bani mai mulţi pentru sănătate, pentru educaţie, pentru transport, pentru toate celelalte, pentru pensii, pentru toate celelalte lucruri de care avem nevoie. Mulţumesc celor de la presă. Dacă mai sunt şi alte decizii pe care le adoptăm o să comunicăm, dar o decizie mai importantă decât asta cu siguranţă nu luăm. Şi atunci pentru aceasta am vrut să vă rog să rămâneţi.
