Realizator: Radu Dobriţoiu – Corupţia reprezintă o problemă importantă ce afectează România şi pare să fie prinsă cu rădăcini puternice în societatea românească. O problemă la zi de care auzim din ce în ce mai des în ultimele luni. Dacă 2014 a fost cel mai activ an pentru DNA, potrivit bilanţului prezentat, 2015 pare să aducă cele mai spectaculoase rezultate.
Toate se întâmplă sub conducerea doamnei Laura Codruţa Kövesi, procurorul-şef al DNA, invitata acestei ediţii.
Doamnă procuror-şef, bună ziua! Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră!
Laura Codruţa Kövesi: Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Doamnă Kövesi, ce aţi făcut sau cum aţi reuşit să stârniţi mânia şi chiar repulsia unui om care v-a sprijinit şi care a lăudat ani de zile rezultatele în lupta anticorupţie? Mă refer la declaraţiile recente ale fostului preşedinte.
Laura Codruţa Kövesi: Mi-am făcut treaba. Am făcut ceea ce scrie în lege şi în Constituţie că trebuie să fac.
Realizator: Acelaşi domn, fostul preşedinte, referindu-se la justiţie, a utilizat un termen nou, derivat din numele închisorii Guantanamo, şi declara că justiţia de azi se face sub o presiune formidabilă, mergând până la „guantanamizare” – adică, înţelegem noi, încarcerarea fără proces, informaţii obţinute sub presiune, aşa cum s-a întâmplat pentru teroriştii închişi la Guantanamo. Ce trebuie să înţelegem din aceste declaraţii?
Laura Codruţa Kövesi: Nu mă interesează ce zice domnul preşedinte Băsescu, nu comentez ce are dumnealui de spus. Pot doar să vă zic că în activitatea noastră respectăm în totalitate legea, respectăm drepturile fundamentale şi garanţiile procesuale, şi noi, cel puţin în cadrul DNA, suntem foarte preocupaţi în primul rând de a respecta legea atunci când investigăm dosarele penale pe care le avem în lucru.
Realizator: Este o comparaţie ieşită din limita unei justiţii normale aceasta cu Guantanamo, totuşi…
Laura Codruţa Kövesi: Nu ştiu ce se întâmplă la Guantanamo, nu am fost acolo, dar ceea ce este important este că toată activitatea procurorilor DNA este supusă controlului judecătoresc. Judecătorii verifică întotdeauna, în cadrul propunerilor de arestare pe care le facem sau în cadrul rechizitoriilor pe care le trimitem la instanţă, modul în care procurorii din DNA au lucrat.
Realizator: Doamnă Kövesi, conduceţi 86 de procurori, ajutaţi de 190 de poliţişti, aveţi aproximativ 7.000 de dosare în acest moment şi aproape totul se întâmplă aici, aproape de noi, pe Ştirbei Vodă. Cum vă descurcaţi cu aceste resurse?
Laura Codruţa Kövesi: Din perspectiva resurselor umane, sigur că am avea nevoie de un număr mult mai mare de procurori – cel puţin /încă/ 50 de procurori. Aş vrea să vă spun că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv primele trei luni ale anului, noi am înregistrat 1.500 de dosare, în timp ce anul trecut am înregistrat 1.200 de dosare. Pentru noi este foarte important să avem suficienţi procurori pentru a termina toate dosarele pe care le avem în lucru. Anul trecut, cu eforturi destul de mari, procurorii au soluţionat cele mai multe dosare din istoria DNA, respectiv peste 4.100 de dosare. Cu toate acestea la sfârşitul anului ne-au mai rămas în fişete încă 5.300 de dosare din anii anteriori, pentru că, cu toate eforturile fizice făcute, nu au reuşit să le termine. Deci, noi, ca să ajungem la zi şi să investigăm doar dosare care se înregistrează începând, spre exemplu, de astăzi în DNA, ar trebui ca timp de un an de zile să nu înregistrăm niciun dosar; ceea ce nu se poate. Şi atunci, una dintre soluţii ar fi să suplimentăm numărul de procurori. Am făcut o propunere în acest sens ministrului justiţiei; aşteptăm să ne dea un răspuns. Pot doar să trag un semnal de alarmă şi să spun că, dacă ritmul în care înregistrăm dosare se va menţine – şi sunt convinsă că se va menţine -, s-ar putea ca activitatea noastră să fie blocată dacă nu vom primi cei 50 de procurori – cele 50 de posturi de procurori.
Realizator: O primă întrebare sosită de la ascultători. Domnul Neagu din Suceava întreabă: „Ce lege îi protejează pe procurori în faţa abuzurilor sau în faţa presiunilor?”
Laura Codruţa Kövesi: În faţa presiunilor, nu ne putem proteja decât noi, dar este important că legea care reglementează statutul magistratului consacră statutul de independent al procurorului şi acest lucru este cel mai important pentru noi, faptul că suntem independenţi, şi a constituit una dintre premise pentru a ne face treaba.
Realizator: De câţi procurori estimaţi, credeţi că aţi avea nevoie pentru a accelera procesul de lucru şi pentru a rezolva mult mai multe dosare în termen de un an?
Laura Codruţa Kövesi: Acea propunere cu 50 de posturi de procurori cred că ne-ar ajuta foarte mult. De altfel, acest top de dosare este şi una dintre explicaţiile pentru care sunt dosare care deşi s-au înregistrat în DNA, spre exemplu, în 2012-2013, se finalizează abia acum. Sunt dosare în care administrarea probatoriului este complexă. Aş putea să vă dau exemplul cazului Microsoft, unde sunt audiate sute de persoane, sunt foarte multe comisii rogatorii în derulare, se desfăşoară foarte multe activităţi zilnice şi acolo lucrează o echipă de doi procurori, care în acelaşi timp, mai au în investigare 80 sau 100 de dosare. Deci aceşti 50 de procurori pe care i-am putea primi în plus prin alocarea unor resurse bugetare nu foarte mari ar fi extrem de important. Vreau să menţionez că nu ar fi procurori noi care s-ar angaja, ci pur şi simplu, trebuie să avem posibilitatea ca din procurorii care deja lucrează în Ministerul Public să putem să-i selectăm şi să lucreze în DNA. Deci nici măcar efortul bugetar nu este atât de mare pentru a suplimenta resursele.
Realizator: Aceşti procurori trebuie specializaţi pe anumite cauze, speţe, pe anumite zone?
Laura Codruţa Kövesi: Da, încercăm să specializăm procurorii din DNA în funcţie de specificul infracţiunilor pe care le investigăm, dar prima condiţie pentru a putea lucra în DNA este că un procuror să aibă o vechime de şase ani. După şase ani ca procuror, noi apreciem că este suficient de pregătit pentru a lucra în orice dosar la DNA.
Realizator: Vorbim astăzi despre lupta anticorupţie cu doamna Laura Codruţa Kövesi. Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin sms la numărul de telefon cu tarif normal 0748.887766. Doamna Kövesi, bilanţul prezentat pentru anul 2014 a fost impresionant, dar după acel moment de bilanţ, activitatea DNA s-a intensificat, multe cazuri de politicieni cunoscuţi. Cum evaluaţi această ultimă perioadă a activităţii DNA?
Laura Codruţa Kövesi: Cred că nu este o perioadă mai deosebită în istoria din ultimii doi ani ai DNA. Cred că face parte dintr-o activitate consecventă, susţinută, care are loc în DNA în ultimii ani, în special în ultimii doi ani. Aş vrea s vă reamintesc că anul trecut, exact în aceeaşi perioadă, în fiecare săptămână aveam cazuri cu preşedinţi de consilii judeţene, de primari, de senatori, de deputaţi şi atunci toată lumea a spus ‘după ce trece campania electorală, lupta anticorupţie va muri’. Iată că a venit toamna, am făcut 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri, foşti miniştri; toată lumea a spus ‘ este campanie electorală, sigur după ce se termină campania electorală, lupta anticorupţie va muri’. Nu a murit. A venit sfârşitul anului, la fel s-a spus. A venit începutul anului, s-a spus ‘gata, de acum DNA-ul nu va mai face dosare’. Iată că noi continuăm să facem dosare. Pot să vă spun că ritmul susţinut, pe care îl au procurorii din DNA, va continua. Din punctul nostru de vedere, atâta vreme cât o să avem funcţionari publici sau persoane cu funcţii importante, care fură bani din buget sau care primesc mită pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, şi activitatea noastră va fi la fel de intensă. Faptul că în prezent avem în investigare 7000 de dosare ne arată că avem încă foarte mult de lucru şi nu o să ne oprim, indiferent de speculaţiile şi de presiunile care se fac în spaţiul public.
Realizator: Bun. Corecte afirmaţiile dumneavoastră, însă au ţinut prima pagină a jurnalelor dosare grele în ultima perioadă. Care este orizontul de aşteptare legat de finalziarea lor?
Laura Codruţa Kövesi: Dosarele în care sunt implicate persoane faţă de care s-au dispus măsuri preventive sunt dosarele care se finalizează cu prioritate, pentru că perioada arestului preventiv, spre exemplu, sau perioada în care se dispun msuri preventive este limitată în cursul urmăririi penale. Pot să vă zic că se lucrează ritmic în toate aceste dosare în care sunt implicate persoaen care interesează opinia publică. Sper că în mare parte dintre ele, în cel mai scurt timp, să avem şi soluţii.
Realizator: Au fost nume grele; cel puţin, în ultimele trei luni, sunt vizaţi în cotinuare actuali sau foşti demnitari, mă refer la foşti miniştri…
Laura Codruţa Kövesi: Da.
Realizator: … paralmentari actuali, sau foşti parlamentari…
Laura Codruţa Kövesi: Da, avem astfel de dosare în lucru. Pot să vă spun, că, în ultimii 7 ani de zile, au fost trimişi în judecată 48 de demnitari, din care mai mult de jumătate au fost deja şi condamnaţi, o parte dintre dosare sunt pe rolul instanţelor de judecată, dar avem şi în lucru dosare ce vizează aceste persoane, cu menţiunea, care, cred eu, este extrem de importantă, că fac parte din partide politice diferite. Noi nu cercetăm oamenii după apartenenţa la un partid politic sau după apartenenţa la un cult, îi cercetăm în funcţie de poziţia şi funcţia pe care o deţin în sistemul public.
Realizator: Înţeleg că sunt şi alte nume importante, între aceste dosare la care se lucrează?
Laura Codruţa Kövesi: Nu ştiu. Nume importante pot fi pentru jurnalişti sau pentru cetăţeni. Pentru noi, sunt nume de persoane suspecte, care, din punctul nostru de vedere, au acelaşi statut şi le tratăm într-un mod egal. Probabil că sunt dosare în care calitatea persoanelor va suscita un interes mai mare, sunt dosare în care, poate, calitatea dosarelor nu va suscita interes, însă modalitatea de fraudare sau modalitatea de primirea foloaselor necuvenite este una nouă. Pot să vă asigur însă, că ritmul va fi continuat şi acest ritm de investigare noi nu-l facem în funcţie de evenimente politice şi nici în funcţie de dorinţa unor persoane, de a scoate sau nu dosare acum sau în altă perioadă. Pot să spun, că acest ritm s-a impus şi există încă din 2013 şi datele statistice ne arată acest lucru.
Realizator: Fostul preşedinte, cel mai recent fost preşedinte, este în atenţia DNA?
Laura Codruţa Kövesi: Până în acest moment, nu are calitate de suspect sau de inculpat.
Realizator: Românii întreabă, doamna Kövesi, din ce în ce mai des, despre averile obţinute prin corupţie, cât şi cum vor fi acestea readuse în bugetul de stat? Va rezolva înfiinţarea Agenţiei de Administrarea Bunurilor Sechestrate problema recuperării prejudiciilor din infracţiuni?
Laura Codruţa Kövesi: Să sperăm că această agenţie va fi mult mai eficientă şi mult mai activă în a recupera bunurile care sunt indisponibilizate de procurori în cursul urmăririi penale. Prin hotărârile definitive, rămase anul trecut doar în cauzele DNA, statul român ar putea să intre în posesia a 310 milioane de euro, sumă care este de 13 ori mai mare decât bugetul DNA, sau sumă care ar putea fi folosită pentru dublarea salariilor medicilor. Aş vrea să vă spun, că, în cursul urmăririi penale, noi depunem foarte multe eforturi pentru a identifica bunuri sau valori care pot fi indisponsibilizate, şi am să vă dau un exemplu pentru anul 2014: Totatul bunurilor indisponibilizate în Ministerul Public de toţi cei 2.200 de procurori ai Ministerului Public, se ridică la 556 de milioane de euro; dintre aceştia – 332 milioane de euro sunt bunuri indisponibilizate doar de DNA; de 60% din bunurile indisponibilizate în România, sunt indisponibilizate de procurorii şi poliţiştii din DNA, este un procent extrem de ridicat. De aceea, există un efort al procurorilor pentru a-i indisponibiliza bunuri, exită un efort al judecătorilor când soluţionează aceste dosare, pentru a verifica legalitatea instituirii măsurilor, acurateţea datelor de identificare a bunurilor indisponibilizate şi cred că este extrem de important ca şi organele fiscale să execute hotărârile judecătoreşti de condamnare. Degeaba trimitem persoane corupte, la puşcărie, dacă nu le luăm şi averea. Din păcate, sunt situaţii în care sunt persoane care execută pedepse privative de libertate, insanţele de judecată au decis confiscarea averii lor şi, cu toate acestea, organele financiare nu le-au executat. Şi este trist să vezi, când o persoană condamnată pentru corupţie iese din penitenciar, se duce în vila lui de lux, îşi conduce maşina de lux, cu toate că statul ar trebui să confişte efectiv aceste bunuri.
Realizator: Aceasta este şi una dintre temerile românilor. Pe de o parte, primesc cu entuziasm – pot spune – reţinuţ, sau în ghilimele, această activitate a DNA, din ultima perioadă, din ultima perioadă referindu-mă de când sunteţi dumneavoastră la conducerea DNA, 2014 – 2015, dar există şi această temere a românilor, că foarte mulţi dintre aceştia care au fost corupţi şi care au furat din banii publici milioane sau zeci de milioane de euro, sau au fraudat statul în diferite formule, se vor întoarce, iată, în vilele lor, în traiul lor de huzur, şi nu vor pierde nimic din ceea ce au agonisit necinstit.
Laura Codruţa Kövesi: Da, este un motiv pentru care în ultima perioadă de timp, în mod constant, am adus în discuţie acest subiect, pentru că şi pe noi ne preocupă. Să ştiţi că în anchetele noastre am observat că mult mai uşor primesc vestea persoanele cercetate când le spui de faptul că urmează să fie reţinute sau arestate preventiv faţă de împrejurarea în care procurorul îi spune că pune sechestre pe toată averea lui. Adică, se simte diferenţa între persoanele care într-adevăr realizează cât de mult au de pierdut – adică să piardă folosul pe care l-au obţinut într-un mod ilegal. De aceea, noi, la toate discuţiile pe care le-am avut, şi cu Ministerul Justiţiei, şi cu instituţiile financiare, am insistat foarte mult pe modul în care se recuperează aceste bunuri. Sunt foarte multe instituţii publice care plătesc chirie. Ar putea statul român ca bunurile pe care le confiscă să le administreze ca un bun proprietar, iar aceste instituţii să nu mai plătească chirie, ci să se mute în sedii care sunt confiscate. Ar fi un semnal foarte bun.
Realizator: Poate ar fi o soluţie şi pentru a confisca clădiri şi a construi noi facilităţi de detenţie, pentru a îmbunătăţi într-un fel situaţia celor încarceraţi.
Laura Codruţa Kövesi: Vedeţi, instrumentele legislative moderne adoptate de statul român ne ajută foarte mult, mai ales după anul 2012, când a apărut legea privind confiscarea extinsă. Curtea Constituţională a dat o decizie de interpretare anumitor dispoziţii şi ajută foarte mult să confişti şi acea avere care nu este efectiv pe numele persoanei condamnate, sau pe numele persoanei cercetate. Ştiţi că există o modă ca foarte mulţi dintre cei care iau, spre exemplu, mită în mod constant să-şi treacă casa sau maşina sau anumite bunuri pe numele altora. Acum, legislaţia ne ajută să identificăm aceste bunuri. Trebuie să ne preocupăm mai mult de confiscare, în special Ministerul Finanţelor. Dacă o persoană fizică din România nu-şi plăteşte impozitul la timp, imediat se găsesc soluţii să-i poprească contul, să anunţe la bancă că are datorii. Cred că aceeaşi eficienţă trebuie să avem şi când vorbim de persoane condamnate pentru fapte de corupţie.
Realizator: Corect. Doamnă Kövesi, un reproş la adresa DNA este acela că abia acum fapte vechi de câţiva ani sunt scoase de la sertar. Avem exemplele Elena Udrea şi Horia Georgescu, acesta din urmă acuzat pentru acte de corupţie de acum 6-7 ani.
Laura Codruţa Kövesi: N-aş vrea să comentez cazuri particulare. Pot doar să vă spun: cazul în care a fost implicat domnul Georgescu s-a înregistrat la DNA în luna octombrie anul trecut. Sunt foarte multe situaţiile în care persoane care fac reclamaţie, fac sesizări sau denunţuri la DNA le fac la momentul actual cu privire la fapte trecute.
În ceea ce priveşte alte dosare care sunt pe rolul DNA înregistrate în anii 2010-2011, pot să vă ofer explicaţii doar după anul 2013. Însă pot să vă spun că sunt două cauze care au influenţat soluţionarea lor într-o perioadă mai mare: în primul rând, supraaglomerarea procurorilor – pentru că nu ai cum să lucrezi în 120 de dosare în acelaşi timp într-un mod eficient -, şi în al doilea rând vorbim de fapte care uneori nu se pot dovedi şi probele nu se pot administra într-o lună de zile sau în două luni de zile. Avem şi noi, în interiorul DNA, situaţii în care, spre exemplu, dacă vorbim de o infracţiune clasică de mită – funcţionarul X pretinde mâine mită de la o persoană care vrea să câştige un contract, a doua zi omul se duce cu banii, este prins de DNA -, e o speţă simplă, clasică, nu presupune o perioadă foarte mare de timp pentru a finaliza un astfel de dosar. Dar când vorbim de contracte de achiziţii publice, achiziţii care se întind pe o perioadă mare de timp, când trebuie să faci expertize, când trebuie să faci comisii rogatorii, să audiezi sute de persoane, este mult mai dificil. Noul Cod de procedură penală a instituit obligativitatea ca în toate dosarele în care persoana cercetată contestă concluziile unui raport de constatare, trebuie să dispui în mod automat expertiză. Sunt situaţii în care dispunem expertiză astăzi, urmând ca raportul de expertiză să fie depus peste 8 luni. Pot doar să vă asigur că atât prin controalele făcute de CSM prin Inspecţia Judiciară, dar şi prin controalele pe care conducerea DNA le-a dispus, verificăm dacă procurorii lucrează în toate dosarele în mod constant. Ceea ce este însă important este să spună astăzi că momentul în care poate fi făcut public un dosar sau anumite activităţi dintr-un dosar nu ţine întotdeauna de procuror. Nu ştim niciodată dacă cei 10 martori pe care îi audiem îi putem audia în 10 zile, în două săptămâni, în 15 zile… Nu putem anticipa întotdeauna ce probe propune persoana suspectă în apărare şi cu ce martori sau cu ce probe vine în apărare, ca să le putem administra.
Nu ştim niciodată, dacă cei zece martori, pe care îi audiem, îi putem audia în zece zile, în două săptămâni, în 15 zile. Nu putem anticipa ce probe propune persoana suspectă în apărare întoptdeauna şi cu ce martori sau cu ce probe vine în apărare, ca să le putem administra. Însă pot doar să vă spun că dosarele sunt instrumentate şi sunt investigate în funcţie de modul n care poţi să administrezi sau nu probatoriul.
Realizator: Este şi o întrebare sugerată de ascultători. Impresia a fost că s-a intensificat activitatea DNA şi cu foarte multe nume importante scoase pe scenă, dacă putem sa spunem aşa. După ce domnul Iohannis şi-a preluat mandatul, adică nu s-a întâmplat pe timpul mandatului fostului preşedinte.
Laura Codruţa Kövesi: Haideţi să luăm un criteriu de raportare inculpaţii arestaţi, pentru că aud de foarte mult ori în ultimul timp DNA-ul arestează prea mult şi am două criterii foarte clare, la care mă pot raporta să infirm acest lucru. Datele statistice ne arată că ritmul în care DNA lucrează este acelaşi din 2013 până la zi. În 2014 au fost arestate în România 7147 de persoane, din care 178 de persoane au fost în dosarele DNA. Deci într-un procent de 2,49% au fost persoane arestate ca urmare a propunerilor făcute de procurorii DNA. În anul 2013, şi acesta este al doilea criteriu, au fost arestate în dosarele DNA 155 de persoane. Deci, practic, într-un an de zile, noi am crescut numărul de arestaţi cu 23 de persoane. Este mult? Este îngrijorător un procent de 2,49%? Nu este. O să vă spun astăzi şi am să spun şi ascultătorilor dumneavoastră foarte clar că procurorii din DNA nu se vor opri, îşi vor continua activitatea şi dacă trebuie să arestăm o mie de persoane, o să arestăm o mie de persoane, câtă vreme acele persoane încalcă legea.
Realizator: Probabil că şi numele ultimilor arestaţi preventiv a indus această opinie în rândul populaţiei.
Laura Codruţa Kövesi: Da, este posibil şi acest lucru, deşi persoane cu calităţi importante au fost investigate şi în cursul anului 2014 şi în 2013, nu?, în 2013 au fost miniştri trimişi în judecată, au fost deputaţi, parlamentari trimişi în judecată şi în 2014, au fost parlamentari faţă de care s-a solicitat arestarea preventivă şi în 2014 într-un număr destul de mare. Cred că este mai mult o îngrijorare, pe care şi-o exprimă anumite persoane cercetate de noi sau persoane care sprijină persoanele cercetate de noi, cel puţin din punct de vedere statistic, nu avem o creştere spectaculoasă a numrului de inculpaţi arestaţi sau a numărului de inculpaţi trimişi în judecată sau a numărului de inculpaţi condamnaţi. Da, sunt uşoare creşteri faţă de anul trecut, dar acest lucru nu trebuie să ne facă să ajungem la o abordare de genul ‘gata, am arestat prea mult, ar trebui să nu mai arestăm’. Nu, oamenii mai trebuie să fure în România, hai să-i lsăm să fure. Nu, nu veţi auzi, cel puţin din partea mea şi a niciunui procuror din DNA, indiferent că se dublează indicatorii statistici sau nu, nu veţi auzi această abordare.
Realizator: Doamna Kövesi, corupţia slăbeşte un stat atât în interior, cât şi în exterior, exemplul concret este Ucraina, uşor de învins din cauza corupţiei cu care se confruntă. Din această perspectivă, putem spune că lupta anticorupţie reprezintă un palier important al apărării naţionale?
Laura Codruţa Kövesi: Da, cel puţin corupţia a fost definită ca un element important în strategia privind asigurarea siguranţei naţional. Noi ca procurori trebuie să facem ceea ce avem de făcut şi ceea ce este stabilit prin lege. Noi nu ne alegem ce să lucrăm. Legea ne spune în mod clar ce trebuie să lucrăm, ce persoane trebuie să investigăm în funcţie de poziţia în sistemul public, pe care o deţin.
Realizator: Cum răspundeţi celor care susţin că România este ara procurorilor şi că trăim sub teroarea cătuşelor? Se spune chiar că procurorii fac abuzuri, respectiv prea uşor dispun reţineri şi propun arestarea preventivă pe indicii şi nu pe probe.
Laura Codruţa Kövesi: Aş putea să vă spun că arestarea preventivă o dispune instanţa de judecată. Noi doar propunem. Nu există niciun judecător în România care să aresteze doar pe baza unui denunţ sau doar pe baza unei interceptări. Întotdeauna este analizat ansamblul probelor care este depus la dosar. Acesta este un mit, care trebuie spulberat că avem dosare doar cu denunţuri sau doar cu înregistrări. Spre exemplu, în cazurile cu ANRP soluţionate anul trecut, nu a existat nicio interceptare. Deci sunt foarte multe dosare în DNA, care nu se bazează pe interceptări sau nu se bazează pe denunţuri.
În acelaşi timp, avem foarte multe denunţuri care nu duc la nicio finalitate. Sigur, fiecare cetăţean poate să vină, să înregistreze un denunţ la DNA, să facă o plângere, dar acel denunţ trebuie coroborat şi cu alte fapte şi trebuie dovedit, deci noi trebuie sa dovedim că se întâmplă acest lucru. Nu ştiu dacă România este ţara procurorilor sau nu, pot doar să vă spun că atâta vrema cât avem persoane în funcţii importante care continuă să ia mită sau continuă să-şi încalce atribuţiile de serviciu, noi suntem obligaţi să investigăm.
Realizator: Anchetele DNA, care ar putea viza persoane în funcţii publice importante, pot să conducă la o criză politică sau economică în România, aşa cum se vehiculează câteodată în media? Adică simţiţi presiuni de undeva?
Laura Codruţa Kövesi: Noi nu aveam treabă cu ce se întâmplă în spaţiul public. Aşa cum am menţionat şi mai devreme, nu ne interesează modificările care au loc în, eu ştiu, conducerea partidelor politice sau în alte organizaţii de acest gen. Practic, noi ne ghidăm activitatea în funcţie de dosarele cu care suntem sesizaţi.
Realizator: Au fost afirmaţii la adresa DNA că lasă ţara fără oameni de afaceri, politicieni, primari, preşedinţi de Consilii judeţene. Unii zic şi că ar urma şi nume grele din presă. Vă preocupă aceste afirmaţii, doamna Kövesi?
Laura Codruţa Kövesi: Suntem imuni la astfel de afirmaţii, dar pot să vă zic doar un singur lucru: în activitatea pe care noi o avem am avut foarte multe cazuri prin care am prevenit producerea unor prejudicii importante pentru bugetul de stat. Spre exemplu, într-un singur caz, prin intervenţia noastră am reuşit să salvăm o pagubă de 120 de milioane de euro, sau, într-un alt dosar, de 300 de milioane de euro în bugetul statului român. Atunci nu s-a plâns nimeni că am intervenit şi prin acţiunile noastre am reuşit să stopăm cauzarea prejudiciului. Văd de foarte multe ori în spaţiul public că se plâng unele persoane că nu mai pot semna de frica DNA. Cred că, cel puţin din partea unui conducător de instituţie, acest lucru poate fi şi extrem de periculos, acest lucru arată că nu ai încredere în proprii angajaţi, nu ai încredere în sistemul de sub tine. Atunci când trebuie să semnezi, spre exemplu, un contract, nu doar conducătorul de instituţie semnează acel contract, ci el trece pe la mai multe departamente. Şi atunci o susţinere de genul ‘mi-e frică să semnez că mă ia DNA’ pare că nu ai încredere în oamenii cu care lucrezi, pare că nu toţi oamenii din instituţie sunt cinstiţi, dimpotrivă toţi sunt necinstiţi, şi cred că un om cinstit nu trebuie să-şi facă probleme atunci când semnează documente. Am mai văzut şi o altă abordare, că m-aţi întrebat de influenţele în domeniul economic, am văzut poziţii că speriem investitorii sau speriem mediul privat de afaceri. Sunt foarte mulţi oameni de afaceri care ne felicită pentru ceea ce facem, pentru că toţi îşi doresc un mediu concurenţial corect, transparent, toţi vor să ştie că atunci când participă la o licitaţie câştigă contractul sau pierd un contract concurând în mod corect cu ceilalţi.
Realizator: Aţi afirmat în repetate rânduri că aveţi o aveţi o bună colaborare cu SRI. Voci grele vă acuză însă că ar exista un soi de binom DNA-SRI, care ar putea fi interpretat ca o colaborare toxică. Cum comentaţi aceste aprecieri?
Laura Codruţa Kövesi: În primul rând, colaborarea cu SRI se face pe baza legilor şi a protocoalelor care sunt în vigoare. Pot să vă spun, cu date statistice, că aceste susţineri sunt nereale: peste 90% din dosarele înregistrate la DNA au la bază sesizări venite de la persoane fizice sau juridice. Doar 5% din dosare sunt sesizări din oficiu pe baza informărilor venite de la SRI sau de la alte servicii de informaţii, ori sesizări din presă, deci într-un procent de 5%. Faptul că anumite dosare în care anumite activităţi au fost sprijinite de SRI sunt mai mediatizate, poate duce la această concluzie. Noi lucrăm de fapt cu toate instituţiile în România, avem o colaborare bună cu toţi cei care vor să ne sesizeze despre fapte de corupţie şi vor să lucreze cu noi. Sunt şi alte servicii de informaţii cu care lucrăm. Sigur că şi dacă sesizările venite de la ei ar viza persoane la fel de importante sau ar fi într-un număr mult mai mare, cu siguranţă am fi acuzaţi că avem un parteneriat cu un alt serviciu de informaţii. Prefer să fiu partener cu o instituţie a statului care mă ajută în activitatea pe care o desfăşor, decât să fiu prietenă cu inculpaţii, aşa cum sunt, din păcate, mulţi funcţionari din sistemul public.
Realizator: În continuarea acestei întrebări, de la ascultători, ei se referă la interceptări realizate cu ajutorul SRI-ului şi, care, au stat la baza unor dosare şi, poate, acesta este motivul pentru care relaţia a fost caracterizată ca neortodoxă.
Laura Codruţa Kövesi: În primul rând, autorizaţia de interceptare a unei persoane se eliberează de către un judecător, care verifică şi, care, stabilişte dacă sunt întrunite condiţiile legale. Pot să vă zic că DNA are propriul serviciu tehnic prin care îşi poate realiza interceptările, nu în toate cazurile interceptările pe care noi le facem, le facem prin intermediul Serviciului Român de Informaţii, probabil este un element care nu se cunoaşte foarte bine în public.
Realizator: În prezent, printre cei aflaţi în arest preventiv, la propunerea DNA, se află foştii şefi ai unor instituţii care au reprezentat repere în procesul de monitorizare europeană – ne referim la şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şefa DIICOT – Alina Bica, asta poate să arate, că există nişte lacune în funcţionarea unor instituţii, dar şi în aperecierile oficialilor europeni?
Laura Codruţa Kövesi: Nu, nu cred că trebuie culpabilizat o întreragă instituţie pentru diverse suspiciuni, de fapte penale comise de conducătorul instituţiei, cel puţin în cazul domnului Georgescu, fapta pentru care este suspecat nu are legătură cu activitatea depusă de Agenţia Naţională de Integritate, la fel şi în cazul DIICOT-ului, nu înseamnă, că, dacă doamna Bica este suspecată de anumite fapte, toţi procurorii din DIICOT sunt la fel, răspunderea este personală, cred că cele două instituţii au avut activităţi importante, cu rezultate deosebite, chiar dacă conducătorii lor sunt, în prezent, suspectaţi de fapte de corupţie.
Realizator: Cum vedeţi rezolvat impasul creat în urma repingerii cererii lor, de ridicare a imunităţii, în cazul unor parlamentari sau miniştri?
Laura Codruţa Kövesi: Noi am făcut o solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost însuşită; aşteptăm, astăzi, Curtea Constituţională să se pronunţe cu privire la aspectele sesizate.
Realizator: Recent, aţi semnalat, că unele modificări la Codul de procedură penală, care se alfă în Senat, pot să afecteze activitatea DNA, este o încercare voită, de a reduce competenţa DNA?
Laura Codruţa Kövesi: Da, este de fapt o încercare evidentă, ca, în cazurile de corupţie, să nu mai putem propune arestarea preventivă a persoanelor care comit fapte de corupţie.
Realizator: Sunt foarte mult voci care spun că, deşi s-au reclamat posibile fapte de corupţie, în legătură cu finanţarea partidelor, nu există nicio finalizare, sunt dosare în acest sens, în lucru, la DNA?
Laura Codruţa Kövesi: Sunt dosare în acest sens, când o să le finalizăm, o să le aducem la cunoştinţa publicului.
Realizator: Revista Forbes va desemnat cea mai influentă femeie din România. Ce îşi doreşte o doamnă, într-o astfel de poziţie? Reţea americană de succes ne aduce cu gândul la funcţia de preşedinte.
Laura Codruţa Kövesi: Nu, nu-mi doresc să ocup poziţia de preşedinte al României, nu doresc să candidez nici în 2016, nici altă dată, pentru a ocupa această poziţie. Anul acesta o să am o vechime de 20 de ani în Magistratură şi aş vrea ca toate experienţa profesională să o folosesc în interesul sistemului judiciar, preocuparea primordială pentru mine este să-mi duc la bun sfârşit mandatul şi împreună cu colegii din DNA să continuăm ce am început, să ne facem treaba, să fim la fel de eficienţi în lupta cu corupţia.
Realizator: „Probleme la zi”, la Radio România Actualităţi, cu un subiect important – Lupta împotriva corupţiei – invitata ediţiei a fost doamna Laura Codruţa Kövesi, sunt Radu Dobriţoiu şi vă doresc la reauzire, le mulţumesc celor care ne-au ascultat pe frecvenţele celui mai ascutlat post de radio din România.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 8 aprilie
