Atenţia opiniei publice şi a presei internaţionale continuă să se îndrepte spre estul Europei, mai exact spre Rusia, în încercarea de a traduce semnalele venite dinspre Moscova în privinţa poziţionărilor geostrategice, cu accent pe aspecte economice şi de securitate. Avem, pe de o parte, o întâlnire la vârf între premierul Greciei şi preşedintele Rusiei, axată pe cooperare economică dar şi pe aspecte de colaborare în domeniul politic cu implicaţii pentru Uniunea Europeană şi pe de altă parte o retorică rusă a perspectivelor de securitate regională. După ce The Telegraph nota, citând speculaţii făcute la Moscova, că Rusia ar putea oferi Greciei împrumuturi şi reduceri substanţiale la gazele naturale, presa rusească a anunţat că Grecia nu a cerut sprijin financiar din partea Rusiei. Interfax notează că liderul de la Kremlin a subliniat în urma întâlnirii că nu a fost discutată problema acordării unui ajutor, ci a cooperării celor două ţări în sfera financiară. Informaţia apărută în presa rusă că Atena şi-a manifestat dorinţa de a sprijini planul Kremlinului de a construi o nouă conductă de gaze prin Turcia a fost comentată în presa vestică drept o încercare a Greciei de a valorifica şansa de a câştiga milioane de euro în fiecare an de pe urma acestui proiect, după cum scrie The Guardian.
La nivel politic, semnalul venit dinspre Grecia este cităm – că „relaţiile ostile dintre est şi vest ar putea duce la un nou Război Rece” – după cum mai notează The Guardian. Discuţia celor doi lideri stârneşte nedumerire în Europa, The New York Times titrând că „Putin se întâlneşte cu Tsipras al Greciei iar Europa ridică din sprâncene”. Publicaţia comentează că „decizia premierului grec de a critica sancţiunile vestice împotriva Rusiei accentuează îngrijorările că vizita este o dovadă a rupturii tot mai puternice a unităţii europene împotriva politicilor Kremlinului în Ucraina”.
În privinţa aspectelor de securitate, Rusia atrage atenţia că planurile NATO de a suplimenta capacităţile militare din România au potenţial conflictual şi că – cităm – Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” „de dragul strategilor” din alte părţi ale lumii. TASS reia comentariile purtătorului de cuvânt al ministerului rus de Externe, care afirmă că România „s-a transformat într-un cap de pod al SUA şi al NATO la graniţa Rusiei”. NATO pare o ameninţare crescândă pentru Rusia şi după ce premierul ucrainean a anunţat că ţara sa va semna cu Alianţa Nord Atlantică două acorduri de colaborare, după cum anunţă Ukrainska Pravda. Iar portalul de ştiri ucrainean Depo anunţă că parlamentul Ucrainei a interzis, la cererea României, desfăşurarea de arme ofensive pe teritoriul Insulei Șerpilor.
Vorbim în continuare despre problema securităţii şi amintim că Marea Britanie a început să aplice la punctele de frontieră controlul obligatoriu al pașapoartelor persoanelor care părăsesc țara. The Mirror notează că explicaţia oficială a autorităţilor este legată de o mai bună aplicare a măsurilor privind combaterea imigrației ilegale și monitorizarea deplasărilor persoanelor suspecte de terorism. Publicaţia atrage atenţia că vor fi afectate în primul rând cursele de feribot şi circulaţia prin Tunelul Mânecii.
Până să aflăm dacă aşa va fi într-adevăr, analizăm deocamdată situaţia curselor aeriene la nivel mondial şi constatăm că a fost o zi nu tocmai potrivită zborului. Din presa franceză aflăm că o grevă declanşată de un sindicat al controlorilor de zbor din Hexagon a afectat 40% din cursele de pe aeroporturile pariziene, după cum scrie Le Figaro. The Star notează că un avion al companiei Japan Airlines cu 228 de pasageri la bord a aterizat de urgență la Tokyo, după oprirea în zbor a unuia dintre motoare iar ziarul turcesc Sabah scrie că un avion al Liniilor Aeriene Turceşti care zbura între Düsselford şi İstanbul a aterizat în condiţii dificile la Nürnberg după ce s-a spart un geam al cabinei de pilotaj.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
