Bucureştiul este nemulţumit de faptul că Găgăuzia a devenit „un important punct geopolitic pentru Rusia”. Deputatul în Parlamentul României şi preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, originar din Basarabia şi un apropiat camarad al fostului preşedinte român Traian Băsescu, a chemat Bucureştiul să-şi «axeze atenţia» asupra situaţiei din structura teritorială autonomia Găgăuză, care, în opinia politicianului român, este «o potenţială zonă conflictuală». Potrivit declaraţiilor făcute, într-un interviu acordat publicaţiei „România Liberă”, de Eugen Tomac, Găgăuzia a devenit «o zonă importantă pentru Rusia, din punct de vedere geopolitic». Politicianul român consideră că o parte din strategia Rusiei este îndreptată spre preluarea controlului asupra gurilor Dunării, care se află la doar câţiva kilometri de Găgăuzia. Tomac a amintit că, în luna martie, în Găgăuzia a fost ales «noul başcan pro-rus» (toţi candidaţii înscrişi în cursa alegerilor noului başcan (guvernator al Găgăuziei n.r.) se declarase «proruşi», ca de altfel şi restul celor care au ocupat anterior înalte funcţii de conducere în Găgăuzia, fapt care nu surprinde, având în vedere că societatea găgăuză este în proporţie de aproximativ 100% de orientare rusească – nota Agenţiei de presă REGNUM). Tomac a mai atras atenţa asupra faptului că, în perioada campaniei electorale, într-o singură lună, locuitorii din Comrat, un orăşel de 20.000 de locuitori (populaţia capitalei găgăuze, Comrat, potrivit datelor statistice de la 1 ianuarie 2015 era de 26.000 de locuitori – nota Agenţiei de presă REGNUM), au fost vizitaţi de zeci de politicieni din Federaţia Rusă, de formaţiile de muzică cele mai iubite din Rusia, de cei mai cunoscuţi muzicieni şi sportivi ruşi. Manevra a avut ca scop apropierea relaţiilor ruso-găgăuze, a mai spus Tomac.
«Consider că România trebuie să acorde atenţia sa asupra situaţiei din această potenţială zonă conflictuală, care este în momentul de faţă Găgăuzia», a conchis politicianul Eurgen Tomac.
Agenţia de presă REGNUM menţionează că, în cazul în care Găgăuzia ar fi considerată drept «o potenţială zonă de conflict, atunci una dintre cele mai plauzibile cauze a unui astfel de conflict ar fi atenţia asupra Găgăuziei îndreptată de către politicienii români unionişti, de genul lui Tomac şi de adepţii săi basarabeni. Asta cu atât mai mult cu cât ostilitatea faţă de politica expansionistă promovată în regiune de Bucureşti, alături de orientarea spre Rusia, reprezintă fundamentul, consensul şi ideea de unificare a găgăuzilor. Acest lucru este evident şi este confirmat prin documente. Potrivit rezultatelor referendumului desfăşurat pe 2 februarie 2014 în Găgăuzia, 98,09% dintre participanţi s-au pronunţat pentru ca regiunea găgăuză să devină automat un stat independent, dacă R. Moldova îşi pierde suveranitatea (în cazul unirii ei cu România), iar peste 97% dintre cetăţeni au votat împotriva aderării R. Moldova la UE şi pentru integrarea ei în Uniunea Vamală.
www.regnum.ru – 11 aprilie
