Programul de stimulare al Băncii Centrale Europene se derulează lin şi ajută la o redresare treptată a eurozonei, a afirmat preşedintele instituţiei financiare, Mario Draghi, citat de New York Times şi Wall Street Journal. Riscurile de recesiune în zona euro se atenuează, constată Le Matin. În interiorul UE, ţările cu o marjă de manevră limitată ar trebui să utilizeze supleţea oferită de pactul de stabilitate şi de creştere, pentru a angaja investiţii publice şi reforme structurale, în scopul reechilibrării economiilor lor, subliniază cel mai recent raport al FMI, citează La Libre Belgique şi continuă: Creşterea economică mondială este încurajatoare, Europa şi Japonia dând semne de revenire. FMI prevede un procent de 3,5% de creştere economică în 2015, pentru întreaga lume, şi de 3,8% pentru 2016, reţine ziarul belgian. În ceea ce priveşte economiile emergente, reculul preţurilor petrolului va reduce drastic creşterea în ţările exportatoare, în special a celor deja confruntate cu tensiuni geopolitice, cum ar fi Rusia, estimează FMI, scrie Le Monde.
Sancţiunile occidentale contra Rusiei ar putea fi ridicate numai după ce Moscova va respecta acordul de la Minsk şi suveranitatea Ucrainei, au decis miniştrii de externe din G7, la finalul reuniunii din oraşul german Luebeck, anunţă Kyiv Post. Comandantul NATO, generalul american Philip Breedlove, şi-a exprimat îngrijorarea legată de o nouă intensificare a luptelor în estul Ucrainei, în ciuda acordului de încetare a focului, notează USA Today. La rândul său, ministrul german de Externe, Wolfgang Schaeuble, a subliniat că SUA trebuie să joace un rol important în soluţionarea crizei ucrainene, în asociere cu determinarea europeană de găsire a unei soluţii non-militare, adaugă The Washington Times. O Rusie din ce în ce mai imprevizibilă se angajează într-un război hibrid cu Europa, încercând să destabilizeze state din interior, a avertizat fostul şef al NATO, Anders Fogh Rasmussen, într-un interview pentru Newsweek. Vestul trebuie să investească mai mult în securitatea cibernetică, atenţionează Rasmussen. Militari români, americani şi britanici participă la exerciţii planificate de NATO, anunţă US News şi Newsday. Aproximativ 2.200 de soldaţi români, americani, britanici, şi moldoveni, iau parte la exerciţiile militare derulate în România. Exerciţiul „Wind Spring 15” va dura până pe 30 aprilie, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, lângă Constanţa, şi la poligonul Smârdan, precizează The Washington Post. Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat că România va organiza peste 340 de exerciţii în acest an, multe în comun cu NATO şi cu parteneri din Uniunea Europeană, citează ziarul american. În acelaşi timp, Rusia a lansat exerciţii cu avioane de vânătoare MiG-29 în Armenia, informează Ria Novosti. Totodată, nave militare ruse efectuează teste în Oceanul Pacific, anunţă Sputnik, citând serviciul de presă al flotei regionale ruse. În context, Polonia şi cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – îşi măresc cheltuielile militare şi le-au cerut aliaţilor NATO, în special Statelor Unite, să îşi intensifice prezenţa în regiune, scrie Defense News. Polonia a lansat o campanie fără precedent de cheltuieli militare, în valoare de aproximativ 33,6 miliarde de euro, pentru modernizarea armatei. Letonia a cumpărat arme anti-tanc, camioane de mare tonaj şi vehicule blindate de la Norvegia, iar Estonia a achiziţionat recent rachete portabile anti-tanc Javelin, de producţie americană. SUA ar putea avea circa 8.000 de rachete de croazieră până în anul 2020, din care 6.000 capabile să transporte focoase nucleare, scrie International Business Times. Cum crizele se intensifică în întreaga lume, Rusia şi SUA sunt din ce în ce mai mult în contradicţie, constată Business Insider. Potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), SUA au vândut echipamente în valoare de 10,2 miliarde de dolari, la nivel mondial, comparativ cu Rusia, 5,98 miliarde de dolari, în 2014. Previzibil, SUA sunt furnizorul principal de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Asia de Est. Arabia Saudită a fost cel mai mare importator de arme din SUA, cumpărând numai echipamente în valoare de aproape 1,2 miliarde de dolari. Rusia a furnizate arme în mare măsură pentru naţiunile BRIC, precum şi pentru anumite ţări din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Cea mai mare piaţă de export a Moscovei în 2014 a fost Vietnamul, care a achiziţionat arme în valoare de aproape un miliard de dolari. Treisprezece ţări au cumpărat arme atât de la SUA, cât şi de la Rusia. În 2014, India a fost cel mai mare importator de arme din lume, detaliază Business Insider. Cheltuielile militare la nivel global au crescut continuu din 1998 şi au însumat 1,8 mii de miliarde de dolari în 2014, scrie Stars and Stripes.
Cristina Zaharia
