Manifestele avangardei românești în context European & Gellu Naum și suprarealismul românesc
Mișcarea românească de avangardă a dovedit receptivitatea literaturii și culturii române la procesul european/mondial de modernizare radicală, pe care l-a și influențat în anumite privințe, prin intermediul unor artiști de origine română care au contribuit la constituirea unor atitudini, ideologii sau estetici avangardiste.
Seria de evenimente a ICRNY, dedicate avangardelor, deschide un proiect mai amplu ce urmează să fie continuat în 2016-2017. Acum un secol, literatura, artele vizuale, fotografia, muzica, cinematografia, au lansat primele manifeste și creații, deschizând prima pagină a istoriei avangardei în lume.
Profesorul universitar dr. Ion Pop va susține la New York două conferințe dedicate avangardei: Gellu Naum și suprarealismul românesc pe data de 21 aprilie 2015, la 6.30 PM, la Columbia University și Manifestele avangardei românești în context European pe 22 aprilie 2015, la 7 PM, în sala Auditorium a Institutului Cultural Român din New York.
Aceste conferințe vor fi însoțite de un amplu material ilustrativ, organizat de marele specialist al avangardei românești, prof. dr. Ion Pop, constând în pagini ale revistelor unde s-au publicat manifestele avangardei, portrete și documente referitoare la creatorii avangardei românești și universale, agenda avangardelor, pe anii 2014, 2015, 2016, lecturi din poemele și proza lui Gellu Naum, fragmente din spectacole de teatru și monologuri dintr-o antologie a literaturii de avangardă.
Conținutul celor două conferințe este diferit. Dacă evenimentul de la ICR New York este o prezentare sintetică a avangardei românești și a manifestelor ei, conferința de la Columbia University este dedicată prezentării creației marelui scriitor avangardist Gellu Naum și aniversării unui secol de la nașterea sa. Pornind de la Gellu Naum, în cadrul conferinței vor fi prezentați alți scriitori români avangardiști (Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Isidore Isou și lettrismul, teatrul absurdului creat de Eugen Ionescu).
Prof. dr. Ion Pop este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista “Echinox”, între anii 1969 şi 1983. A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (1996-2000).
A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă(2003), Litere şi albine (2010).
În faţa mării (2011). Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), «Echinox». Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013).
Prof. dr. Ion Pop a realizat două serii de interviuri, publicate în volumele: Ore franceze, I-II (1979, 2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008. Premiul Academiei Române (1985). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. Traduceri din: Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.
