Aprilie 1964: Planul Valev, la care „România a răspuns foarte violent ṣi foarte pe faṭă”

În aprilie 1964 un economist sovietic, Emil Borisovici Valev, a publicat un articol intitulat Probleme ale dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria ṣi URSS în care propunea construirea unui „complex economic interstatal” în zona Dunării de Jos. Planul Valev urmărea specializarea economiilor acestor ṭări pe anumite ramuri de producție, României revenindu-i rolul de stat preponderent agricol. Faṭă de această evidentă încercare de subordonare economică, România a reacṭionat. Cel care a fost numit de conducerea de partid românească să argumenteze combaterea Planului a fost economistul Costin Murgescu, directorul adjunct al Institutului de Cercetări Economice, redactor ṣef la revista Viaṭa Economică. El a publicat într-un număr din iunie 1964 editorialul Concepṭii potrivnice principiilor de bază ale relaṭiilor dintre ṭările socialiste. Despre „complexul economic interstatal” în general ṣi despre concretizarea lui dunăreană, în special, articol în care analiza ṣi respingea cu argumente „aserṭiunile ṣtiinṭifice” ale lui Valev care mascau o încercare de subordonare economică.

Istoricul Bogdan Murgescu, profesor la Facultatea de Istorie – Universitatea din București, președinte al Societății de Științe Istorice din România, a explicat într-un interviu cum a apărut această idee a complexului economic interstatal ṣi cum a privit-o conducerea românească.

Interviu de Octavian Silivestru.

„Planul Valev a apărut într-un context în care Hruṣciov ṣi ceilalṭi lideri ai Uniunii Sovietice, ca ṣi unii dintre liderii ṭărilor socialiste, încercau să promoveze integrarea economică a ṭărilor socialiste din Europa. Concret, asta însemna o adâncire a diviziunii muncii între aceste ṭări ṣi respectiv o specializare mai adâncă a ṭărilor, unele în producṭie industrială, altele în anumite ramuri ale agriculturii, deci o încercare de a integra mai mult ṭările socialiste ṣi totodată de a mări pe această cale producṭia totală a sistemului socialist. […]

Concret, pentru România ce însemna?

Planul Valev prevedea crearea unei regiuni economice integrate care ar fi trebuit să cuprindă părṭi din Uniunea Sovietică, în special din Republica Moldova ṣi districtele sudice ale Republicii Sovietice Socialiste Ucraina, părṭi ale României – cea mai mare parte de fapt din răsăritul ṣi sud-estul României – ṣi păṭi din nord-estul Bulgariei. Era în esenṭă un fel de integrare economică a unei regiuni CAER în zona Dunării de Jos.

Care a fost răspunsul românesc?

Răspunsul românesc a fost foarte dur la Planul Valev, dar în acelaṣi timp se înscrie într-un context mult mai larg. Concret vorbind, România începuse să reziste cu ani înainte în reuniunile CAER la tentativele de integrare economică prea accentuată. […]

Politica românească a fost aceea de a prezerva decizia economică la nivelul conducerii României ṣi, pe de altă parte, de a menṭine opṭiunea deschisă spre industrializare, pentru că Planul Valev, ca ṣi celalalte planuri de integrare, prevedea pentru România un rol precumpănitor de furnizor agricol. Se considera că România nu are destulă tradiṭie industrială, nu are destul potenṭial industrial – exceptând sigur petrolul ṣi alte câteva ramuri – ṣi în aceste condiṭii se dorea ca România să se specializeze mai mult în agricultură, să renunṭe la anumite proiecte industriale proprii ṣi să importe produse industriale din celelalte ṭări socialiste, fie din Uniunea Sovietică, fie din R.D.G. sau Cehoslovacia, ṭările care aveau în blocul sovietic o bază industrială deja mai puternică. […]

Concret, cum a răspuns România?

România a răspuns foarte violent ṣi foarte „pe faṭă”, ceea ce a fost marea noutate a acestui răspuns, în 1964. A fost un articol intitulat Concepṭii potrivnice principiilor de bază ale relaṭiilor economice dintre ṭările socialiste care a apărut în „Viaṭa Economică”, dar a fost republicat imediat ṣi în broṣură separată ṣi a circulat într-un tiraj considerabil, care a fost semnat de Costin Murgescu ṣi care era menit să desfiinṭeze complet Planul Valev.

Vreau să vă spun că acest articol nu este singurul. Cu o săptămână înainte, în “Viaṭa Economică” acelaṣi Costin Murgescu publicase un articol în care critica foarte sever concepṭiile ṣi proiectele de integrare ale unui economist german R.D.G.-ist, Willi Kuntz care, la rândul său, pledase pentru întărirea integrării în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Acel articol critic la adresa lui Kuntz a fost într-adevăr difuzat, dar nu atât de mult cum a fost difuzat articolul împotriva lui Valev, pentru că ṣi opinia publică românească era mult mai sensibilă ṣi palpita mult mai mult la primele manifestări publice ale disidenṭei româneṣti împotriva Uniunii Sovietice decât la un articol care privea strict R.D.G.-ul. […]

Răspunsul [lui Costin Murgescu] nu este o iniṭiativă personală, răspunsul acesta a fost un răspuns organizat, să zicem, de conducerea de partid din acea vreme. Concret, a fost o decizie de la cel mai înalt nivel, de la Gheorghe Gheorghiu Dej; articolul a fost, să zicem, supervizat mai întâi de Alexandru Bârlădeanu, după aia l-a citit Dej personal care a mai avut sugestii, au mai citit Mizil de la ideologie, deci au fost mult mai mulṭi implicaṭi în finalizarea ṣi aprobarea articolului. Costin Murgescu însă a fost ales pentru că, evident, avea o cultură economică puternică, avea de asemenea un simṭ foarte acut al problemelor economice ṣi al conexiunilor cu istoria, cunoṣtea bine ṣi tradiṭiile gândirii politico-economice româneṣti ṣi deci a putut să reprezinte foarte bine concilierea dintre partid ṣi Gheorghe Gheorghiu Dej ṣi tradiṭiile independenṭei economice interbelice. […]

Trebuie observat un lucru: dincolo de argumentele concrete, atât economice cât ṣi politice prin care era criticat Valev ṣi era desfiinṭat planul său de a reuni într-un complex economic integrat teritoriile din cele trei ṭări, Uniunea Sovietică, România ṣi Bulgaria, se cuvine să observăm că îndreptând ascuṭiṣul polemicii împotriva lui Emil Valev – până la urmă acesta era doar un geograf, sigur, cu o anumită funcṭie în mediul academic sovietic, dar nu era un personaj politic de prim rang, deci un savant fără funcṭii majore în mecanismul decizional – autorităṭile de la Bucureṣti doreau de fapt „să bată ṣaua ca să priceapă iapa”, adică pe de o parte să transmită un mesaj clar conducerii sovietice ṣi celorlalṭi partizani ai integrării economice din cadrul CAER ṣi pe de altă parte să ofere opiniei publice din ṭară prilejul de a vedea cum erau puṣi la punct sovieticii în numele suveranităṭii naṭionale.

Pe de altă parte însă, se dorea să se evite o critică directă la un nivel de vârf al Uniunii Sovietice la adresa unui politician – ar fi trebuit să-l critici direct pe Hruṣciov! – ei, ṣi asta se dorea să se evite în public, astfel încât să nu fie puṣi sovieticii în situaṭia de a nu putea să dea înapoi. Şi rezultatul a fost că până la urmă sovieticii au dat înapoi ṣi Valev a fost criticat chiar ṣi într-un articol din Izvestia.”