Pe lângă cutremurul din Nepal, care ţine capul de afiş al presei internaţionale, ziarele străine revin asupra situaţiei critice în care continuă să se afle Grecia. Regăsim de asemenea în cotidialele internaţionale câteva articole care fac referire la România, în principal în legătură cu criza din Ucraina.
„Catastrofă în Himalaia”, titrează Der Spiegel. „Replicile seismice puternice au continuat să zguduie Nepalul, complicând eforturile de salvare a persoanelor blocate şi de menţinere a aprovizionării cu alimente şi apă”, relatează New York Times, actualizând bilanţul victimelor de la o oră la alta. Le Monde scrie că „supravieţuitorii de pe Everest sunt blocaţi în condiţii dificile”, iar Le Figaro punctează că nu doar oamenii au avut de suferit, ci şi „moştenirea culturală din Katmandu”. Tragedia era previzibilă, remarcă Washington Post care aminteşte că „experţii au avertizat de zeci de ani că Nepalul este vulnerabil la o mişcare tectonică letală”, ca urmare a coliziunii a două din plăcile tectonice planetare. Nepalul era însă o „ţară nepregătită pentru a face faţă unui dezastru”, estimează The Telegraph. Nepregătită pentru a face faţă crizei în care se află de mai multă vreme, Grecia revine pe primele pagini ale ziarelor străine. Wall Street Journal menţionează un aşa-numit „plan B”, pe care îl au în vedere miniştrii de finanţe ai zonei euro în cazul în care nu se va putea ajunge la un acord cu Atena. Cotidianul spaniol El Economista subliniază însă că pentru Grecia „singurul scenariu care se ia în calcul constă în convenirea unui acord cu guvernul” elen, care să prevadă reforme şi să permită acordarea unui nou împrumut şi menţinerea Greciei în zona euro. Un raport al Rezervei Federale americane, citat de cotidianul Kathimerini, notează însă că a crescut riscul unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro şi constată o creştere a presiunii cu care se confruntă guvernul de la Atena pentru a ajunge la un compromis cu Bruxelles-ul. Apropiatele alegeri care vor avea loc în Marea Britanie produc şi ele îngrijorare în capitala Uniunii Europene, după cum evidenţiază Financial Times, căci „un guvern slab ar dăuna încercărilor de stabilire a unei poziţii comune în faţa Rusiei şi de redresare a economiei”. „În actualul context de confruntare dintre Moscova şi Washington”, ziarul rus Kommersant consideră „important să amintească despre cooperarea care a existat între URSS şi Statele Unite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”. Însă The Guardian constată că „ofensiva de dezinformare lansată de Vladimir Putin determină Statele Unite să recurgă din nou la instrumentele de propagandă pe care le-a folosit în timpul Războiului Rece”. Criza din Ucraina reparinde şi „temerile tradiţionale ale României faţă de o agresiune străină”, iar „strategia ei este să devină mai independentă din punct de vedere energetic”, remarcă Stratfor, cu menţiunea că „principala provocare geografică a României este să rămână unită şi să limiteze influenţa străinilor”. Iar publicaţia Forbes ajunge la concluzia că, departe de a fi comparabilă cu „o simplă benzinărie”, economia Rusiei depinde de resursele naturale doar în proporţie de 18%. Astfel că, scăzând toate veniturile din petrol, gaze naturale, cherestea şi minereuri din PIB-ul Rusiei, rezultă „practic o versiune la scară mult mai mare a PIB-ului României”, constată Forbes. Cu precizarea că „evident, nici România nu este tocmai vreun miracol economic, dar este un membru democratic şi cu o poziţie bună al Uniunii Europene şi al NATO”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
