Tragedia generată de cutremurul din Nepal rămâne subiectul urmărit cel mai intens de presa internaţională, însă nu sunt ocolite nici celelalte teme relevante alte actualităţii. Guvernul din Nepal a decretat trei zile de doliu naţional, scrie Il Giornale şi îl citează pe ministrul de interne, care îşi declară neputinţa în faţa unui dezastru de o asemenea amploare, în timp ce The Guardian subliniază că ajutorul pentru Nepal este o cursă contra timp, potrivit ONU. „În faţa magnitudinii seismului, solidaritatea cu această ţară nu trebuie să fie trecătoare”, semnalează El Pais. Ziarul spaniol menţionează reacţia internaţională imediată, concretizată în mijloace materiale şi în angajamente de ajutor financiar. Cutremurul a făcut ca ţări cu nemulţumiri strategice permanente în această zonă a Asiei, ca SUA, China şi India, să se mobilizeze din primele momente; la fel cum au făcut şi Marea Britanie, Germania, Israel, Pakistan şi Norvegia. Pe continentul american violenţele sunt cele care zguduie oraşul Baltimore din statul Maryland, unde va fi instaurată starea de asediu. „După două săptămâni tensionate ca urmare a morţii unui tânăr de culoare în condiţii neclare, oraşul a intrat în haos”, anunţă The Baltimore Sun şi continuă: „Bande formate în special din tineri s-au ciocnit în stradă cu forţele de ordine, rănind grav poliţişti, distrugând şi jefuind magazine”, iar Washington Post precizează că „după o noapte de revolte şi jafuri, în Baltimore a început curăţenia”. Cotidianul american se ocupă şi de vizita premierului japonez la Washington, pe care o vede ca „o şansă de a privi înapoi și a merge mai departe” şi constată că „În prezent, Japonia, precum Germania, se orientează spre o poziţie mai puternică în lume”. În Europa tensiunile se menţin. „Grecia speră să obţină 5 miliarde de la Rusia pe măsură ce termenul limită al datoriilor se apropie”, titrează Moscow Times, iar New York Times precizează că premierul Tsipras a declarat că ar putea recurge la referendum în privinţa acordului cu creditorii internaţionali. EU-Observer reţine apelul preşedintelui Comisiei Europene, care cere ca acordul de liber-schimb cu Ucraina să înceapă anul viitor. Pe de altă parte, Gazeta Wyborcza susţine că „Polonia şi Germania încep războiul propagandistic în Ucraina”, iar „cancelarul Merkel este frustrată de Rusia”. „Finlanda trage focuri de avertizare asupra unui submarin străin lângă Helsinki”, consemnează The Telegraph şi The Guardian, incidentul venind pe fondul tensiunilor în creştere cu Rusia vecină, la câteva luni după ce Suedia a urmărit fără succes un presupus submarin rusesc aflat în apele sale teritoriale. În privinţa Republicii Moldova vin semnale de încurajare. Preşedintele UE promite Chişinăului o colaborare mai strânsă, remarcă The New York Times şi adaugă: „Donald Tusk a afirmat că Republica Moldova este un partner-cheie al Uniunii Europene şi ţara cea mai promiţătoare dintre membrele parteneriatului UE cu ţările din est”. Liderul european susţine reformarea sistemului judiciar şi bancar, precum şi lupta împotriva corupţiei, menţionează Jurnal, în timp ce Gazeta Wyborcza precizează tranşant: „Donald Tusk convinge Moldova să meargă spre Europa”. La Presse din Italia scrie despre întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu premierul Matteo Renzi şi pune accentul asupra discuţiilor legate de imigraţie şi Federaţia Rusă. Preşedintele României a cerut din partea Italiei o poziţie fermă în disputele cu Rusia pe tema Ucrainei şi sprijin pentru aspiraţiile româneşti la Spaţiul Schengen”, mai arată publicaţia italiană. Agenţia France Presse a reţinut din actualitatea ungară următoarea informaţie: premierul Viktor Orban a relansat dezbaterea asupra reintroducerii pedepsei capitale, o măsură abolită de dreptul european, dar cerută de opoziţia de extremă dreaptă din Ungaria. „Chestiunea pedepsei capitale trebuie repusă pe ordinea de zi; legislaţia ungară, deja una dintre cele mai dure din Europa, nu a fost suficient de descurajantă”, a declarat premierul Viktor Orban.
Iulia Lăpădat
