Remanierea guvernamentală din Arabia Saudită este amplu comentată de presa internaţională. Ziarele străine sunt preocupate totodată de o serie de evoluţii în plan economic şi politic din lume dar şi din preajma ţării noastre.
„Troica de la Craiova este o nouă lovitură pentru Rusia”, titrează cotidianul sofiot 24 Ceasa într-un comentariu pe marginea recentei decizii a României, Bulgariei şi Greciei de a forma o asociaţie regională. Constituită ca parte a unui „program geostrategic complex” iniţiat de Washington, această troică regională ar avea drept obiectiv real „accelerarea integrării Serbiei în Uniunea Europeană şi probabil şi în NATO”, iar atunci „Rusia va rămâne fără nici un aliat sau partener în Balcani”, scrie cotidianul bulgar. O altă publicaţie sofiotă, Presa, informează că în timpul vizitei în Azerbaidjan, preşedintele Plevneliev a subliniat că „interconectarea reţelelor de distribuţie a gazelor cu Grecia şi România este o prioritate pentru Bulgaria”. Aflat de mai multă vreme în atenţia ziarelor străine, premierul ungar reuşeşte să producă din nou senzaţie. „Bruxelles-ul aşteaptă explicaţii privind afirmaţia lui Orban despre reintroducerea pedepsei capitale”, titrează cotidianul Magyar Hirlap. O astfel de decizie ar fi „în contradicţie cu dreptul european şi ar constitui o barbarie”, a declarat un europarlamentar social-democrat austriac, citat de publicaţia ungară. „Uniunea Europeană nu va anula anul acesta sancţiunile adoptate împotriva Federaţiei Ruse”, relatează publicaţia ucraineană Podrobnosti, citându-l pe ambasadorul european la Washington. Nu fără legătură cu sancţiunile, agenţia Rosbalt notează că inflaţia în Rusia a ajuns la 8% în primele luni ale anului curent, iar Financial Times punctează că „profitul net al companiei Gazprom a scăzut cu 86% în 2014”. Nici economia americană nu pare a fi într-o formă prea bună, după cum scrie presa din Statele Unite. „Economia americană a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru al anului”, constată New York Times, în vreme ce Wall Street Journal consemnează că deşi „restricţiile impuse creditării în zona euro au încetat în martie, un raport sugerează că preocupările privind Grecia ar putea submina redresarea economică”. Tot Wall Street Journal se întreabă de ce scade valoarea obligaţiunilor germane, care au o rată a dobânzii negativă, iar The Telegraph atenţionează că „dobânda negativă va duce la cea mai mare incapacitate de plată colectivă din istorie”. „Obligaţiuni guvernamentale în valoare de peste 2 trilioane de euro – adică mai mult de 30% din aceste titluri de valoare emise în zona euro – sunt tranzacţionate la rate ale dobânzii negative”, face socoteala publicaţia britanică, cu concluzia că această nouă bulă de pe piaţa obligaţiunilor va face loc în cele din urmă unei „masive corecţii, în cadrul căreia creditorii vor suferi pierderi usturătoare”. O altă temă de mare interes pentru presa internaţională rămâne situaţia din Orientul Mijlociu. „Statele Unite trimit un distrugător în Strâmtoarea Ormuz, după reţinerea unui vas comercial de către Iran”, titrează Washington Post. „Incidentul intervine la numai câteva zile după ce oficialităţile americane au încercat să calmeze tensiunile provocate în relaţiile cu Iranul de decizia armatei americane de a trimite un portavion în largul coastei yemenite”, notează oficiosul de la Washington. Războiului din Yemen pare a sta şi la baza nominalizărilor anunţate de suveranul saudit, care „accentuează centralizarea puterii în regat”, scrie Le Monde. „În pofida speranţelor într-un nou început apărute în ianuarie, la urcarea pe tron a Regelui Salman, această remaniere ţine în egală măsură de repliere, ca şi de reformă”, consideră The Guardian. Iar Wall Street Journal apreciază că schimbările radicale impuse de Regele Salman „semnalează poziţia din ce în ce mai independentă a Arabiei Saudite faţă de Washington, pe fondul războiului din Yemen şi a unei apropieri de clericii islamici conservatori care s-au opus reformelor liberale ale predecesorului” suveranului. Să mai semnalăm că presa franceză relatează despre iniţiativa preşedintelui Hollande de a acorda 3,8 miliarde de euro suplimentari sectorului apărării „pe fondul operaţiunii antiteroriste”, după cum scrie Le Figaro. Iar din presa rusă reţinem că „După ce preşedintele Putin a amintit că el consideră că evenimentele petrecute în 1915 în Imperiul otoman reprezintă un ‘genocid’, liderul turc Erdogan i-a cerut să-şi ‘amintească de Crimeea’ şi a trimis o delegaţie turcă în peninsulă, pentru a evalua situaţia tătarilor”, relatează Kommersant.
Adriana Buzoianu -Agenţia de Presă RADOR
