În februarie 1938 regele Carol al II-lea instaura un regim autoritar în care desfiinṭase partidele politice, organizaṭiile democrate, sindicatele. Acestea din urmă fuseseră dizolvate sub pretextul că erau prea mult preocupate de chestiuni politice ṣi prea puṭin de reprezentarea intereselor muncitorilor. 
Aṣa încât, la 11 octombrie 1938 s-au înfiinṭat prin decret regal breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi. Director general al Ministerului Muncii a fost numit Stavri Cunescu, funcţionar cu experienţă în legislaţia muncii, un om care participase la congresele muncitoreşti din Germania nazistă şi Italia fascistă ṣi era cunoscător al metodelor proslăvirii conducătorului de către „clasa muncitoare”. El a propus ca ziua de 1 Mai 1939 să fie sărbătorită în cadru festiv, pentru a-i arăta suveranului devotamentul lucrătorilor faţă de noul regim. Aṣa s-a făcut că, de „ziua muncii”, a avut loc la Bucureṣti primul congres naţional al nou-înfiinţatelor bresle, prima festivitate oficială de 1 Mai din istoria României.
Congresul breslelor s-a ṭinut la sala cinematografului Aro. S-au ṭinut discursuri laudative la adresa „regelui muncitorilor”, Carol al II-lea. Au vorbit primul ministru Armand Călinescu, ministrul Muncii Mihai Ralea ṣi fostul ṣef al sindicatelor, devenit acum ṣeful breslelor, Eftimie Gherman.
La sfârşitul evenimentului s-a făcut o paradă în faţa Palatului Regal unde muncitorii l-au salutat pe Carol al II-lea. Izolat, au fost strigate lozinci comuniste. După război, comuniştii aveau să susṭină că ei au organizat, în ilegalitate fiind, acel eveniment – o falsificare a istoriei, făcută prin eliminarea caracterului ei procarlist.
Arhiva de istorie orală păstrează copia unui document sonor de mare valoare: discursul primului ministru Armand Călinescu în sala Aro, înregistrare oferită în 1994 de Muzeul de Istorie a Bucureṣtiului.
Fragment audio:
