„Dacă Egiptul se prăbuşeşte, regiunea va ajunge la dezastru, iar Europa va avea de suferit”. Declaraţia aparţine preşedintelui egiptean Abdelfatah al- Sisi, care a întreprins o vizită în Spania şi care a acordat un interviu cotidianului spaniol „El Mundo”. Iar dezastrul din regiune pare să se adeverească, întrucât presa internaţională semnalează o serie de evenimente îngrijorătoare. „Iordania este paralizată din cauza problemelor ivite la frontierele sale cu Irakul şi cu Siria”, titrează ziarul de limbă arabă „Asharq al-Awsat|”. Potrivit aceluiaşi cotidian, „camionagii iordanieni sunt prinşi între militanţii Statului Islamic din Irak şi războiul civil din Siria, astfel încât comerţul rutier are de suferit, iar singurul drum liber rămâne cel spre Golful Persic”. Din Siria, ziarul libanez „Daily Star” relatează că, „în provincia Idlib, din nord-vestul ţării, s-a semnalat un atac cu arme chimice, iar câteva zeci de persoane simt că se sufocă”. Şi tot în Siria, potrivit ziarului israelian „Ha’aretz”, „forţele guvernamentale au lansat un atac în aceeaşi regiune, omorând peste 20 de oameni”.
Dar, fără să fi neglijat conflictele armate din ziua de azi, ziarele străine readuc în memorie un război de la al cărui sfârşit s-au împlinit ieri 40 de ani: este vorba despre războiul din Vietnam. „Războiul cărui Vietnam?” este întrebarea din titlul unui articol apărut în ziarul american „The New York Times”. În ziar se arată că „puţini vietnamezi dau atenţie evenimentului, iar pentru cei care totuşi se gândesc la el, încercările actualului regim de a-şi glorifica trecutul nu par decât să îi scoată în evidenţă eşecurile din prezent”. Şi totuşi, după cum relatează un alt ziar american, „USA Today”, „mii de oameni au asistat la o paradă militară în Oraşul Ho Şi Min, capitala ţării”. Iar portalul vietnamez „VietNamNet” îl citează pe premierul vietnamez, Nguyen Tan Dung, care, în discursul rostit cu această ocazie, nu a uitat să sublinieze că „Statele Unite au comis nişte crime barbare în timpul războiului”. În Europa, „Rusia pare să dorească prelungirea embargoului impus asupra importurilor occidentale”, titrează publicaţia ucraineană „Kyiv Post”. Citat de acelaşi ziar, „purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că decizia va depinde de rezultatul summitului UE programat în iunie, când la rândul său, şi această organizaţie va hotărî dacă să prelungească sau nu sancţiunile impuse Rusiei, care ar expira în luna iulie”. Iar în „Moscow Times”, acelaşi Peskov declară: „Producţia internă şi siguranţa alimentară sunt foarte importante pentru noi şi le vom asigura. Dacă am fi luat acesta contramăsuri şi fără sancţiunile care ni s-au impus?. Răspunsul e ‘nu’. Dar acum o facem”. Nesancţionat, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a alarmat zilele trecute Uniunea Europeană, ameninţând că ar reinstitui pedeapsa cu moartea. Îngrijoraţi, „politicienii din Parlamentul European au decis, joi, că acest for trebuie să ia în discuţie recentele declaraţii ale lui Orbán pe această temă”, informează portalul european „EUObserver”. Deşi acceaşi publicaţie subliniază că premierul Orbán l-a asigurat pe Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, că guvernul său nu intenţionează să introducă pedeapsa capitală”. În ziarul ungar „Budapest Business Journal”, liderul creştin-democrat Bence Rétvari, al cărui partid face parte din coaliţia guvernamentală, a declarat cu năduf: „Un politician creştin nu poate susţine pedeapsa capitală”. Iar cotidianul britanic „The Guardian” ajunge la concluzia că, „atunci când a vorbit despre reintroducerea pedepsei capitale, premierul ungar l-a copiat pe Putin.”
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
