Expoziția artistei vizuale și scenaristei Oanei Maria Cajal, intitulată „POSTERS FOR UNWRITTEN PLAYS,” va avea vernisajul la Galeria La MaMa, pe 13 mai 2015, de la ora 18.00 (http://lamama.org/la-galleria-posters-for-unwritten-plays/). Caleidoscopul multi-media îi este dedicat fondatoarei La MaMa, binecunoscuta Ellen Stewart. Expoziția – care va fi deschisă timp de două săptămâni – va putea fi văzută de către publicul de la La MaMa până pe 24 mai 2015. Curatorii evenimentului vor fi Matt Nasser, directorul Galeriei, și Ștefan Cajal. La vernisaj, vor vorbi: Mia Yoo, directoarea Teatrului La MaMa și scriitoarea Doina Uricariu, director ICR New York.
Tot atunci, va fi lansată noua carte a Oanei Cajal, intitulată „POSTERS FOR UNWRITTEN PLAYS”. Acest volum, publicat la Editura ICR, va fi prezentat publicului și la Book Expo America (BEA), în perioada 27-31 mai 2015.
Timp de două săptămâni, în perioada 25 mai – 7 iunie 2015, Oana Cajal își va prezenta expoziția și la sediul Institutul Cultural Român din New York.
Oana Maria Cajal are o carieră stralucită ca artist vizual și ca dramaturg și este licențiată a “Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică” din București. În 1980, a pleacat în Statele Unite cu o bursă oferită de “Asociația Criticilor de Teatru Americani”, apoi a obținut un “Master of Fine Arts” în dramaturgie, la University of California, San Diego. În prezent, este membru al asociațiilor “New Dramatists New York”, “Dramatists Guild of America”, din New York, și “Playwrights Workshop”, din Montreal, ca și al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER. Ca pictor, a avut propria expoziție, intitulată “Posters for Unwritten Plays”. A creat personaje și lumi în teatru prin piesele ei, a generat universuri umane și drame existențiale. Teatrul în piesele ei este mai mult decât un schimb de replici, povestea unor vieți și destine în istorie. E un teatru în care sufletul omenesc și mentalități se exprimă vibrant, inteligent și uman pentru a crea povești și drame autentice, cu partituri generoase pentru actori și idei regizorale memorabile.
Oana Cajal scrie teatru ca și cum ar picta portrete memorabile, ca și cum ar sugera scenografia și regia deopotrivă, ca și cum ar face părtași spectatorii la dezbateri simbolice, lirice și filosofice despre realitate.
Piesa Oanei Cajal, Ultimul pact a fost distinsă cu Premiul UNITER pentru „Cea mai bună piesă românească a anului 2011”. Din distribuţie, au făcut parte: Mircea Albulescu, Irina Movilă şi Virgil Ogăşanu.
De-a lungul timpului, mari personalităţi ale teatrului românesc şi înternațional au formulat păreri elogioase despre dramaturgia Oanei Maria Cajal, remarcabilă prin profunzime, sensibilitate şi vibraţie emotivă.
Despre La MaMa:
La MaMa (http://lamama.org) este o instituție culturală de renume mondial, care deține patru clădiri din zona de est a Manhattan-ului. La MaMa are în componența sa trei teatre, o galerie de artă, un studio de repetiție construit pe șase etaje, precum și o arhivă vastă, care conține toată documentarea privind istoria pieselor jucate de-a lungul anilor pe Off-Off Broadway.
La Mama, fondată de Ellen Stewart în 1961, a câștigat peste treizeci de premii Obie Award, zeci de premii Drama Desk Award, Bessie Awards și Villager Awards. În cei 54 de ani de la înființarea La MaMa, au regizat, jucat sau au expus aici artiști foarte importanți, precum: Sam Shepard, Lanford Wilson, Tom Eyen, Tom O’Horgan, Philip Glass, Tadeusz Kantor, Andrei Serban, Kazuo Ohno, The Tokyo Kid Brother, Meredith Monk, Robert Wilson, Harvey Fierstein, Tan Dun, Joel Zwick, Mike Figgis, Jackie Curtis, Blue Man Group, John Kelly, David și Amy Sedaris, Al Pacino, Robert De Niro, Harvey Keitel și foarte mulți alții.
La MaMa Gallery este o galerie non-profit, fondată în 1984, care susține noile experimente artistice. La MaMa a încurajat și încurajază dialogul dintre artele vizuale, new media, spectacole, expoziții și proiectele educaționale. Obiectivul său este de a oferi programe inedite care depășesc așteptările galeriilor tradiționale și ale expozițiilor în spații consacrate, dorind să aibă o audiență cât mai diversă ca preocupări profesionale și ca vârstă. De asemenea, galeria acordă încredere totală curatorilor și artiștilor, cărora le dă o libertate deplină în exprimarea lor artistică.
