Consumul de carbohidraţi, chiar şi în cantităţi mici, este considerat principalul vinovat pentru luarea în greutate. Fie că provin din zahăr, pâine, fructe sau anumite legume, carbohidraţii au ajuns să fie blamaţi în aceeaşi măsură, ceea ce este o concepţie greşită. Motivul care alimentează acest mit pleacă de la faptul că alimentele respective determină creşterea secreţiei de insulină necesară pentru a scădea nivelul de zahăr din sânge. Ulterior, un nivel scăzut al glicemiei duce la creşterea apetitului şi, deci, ajungem să mâncăm mai mult şi să luăm în greutate. Pornind de la această schemă, foarte multe persoane aleg să consume foarte puţini carbohidraţi sau chiar să îi elimine din dietă. Alegerea nu este însă recomandabilă pentru că un consum mic de carbohidraţi atrage după sine şi o carenţă de nutrienţi esenţiali, vitamine, minerale şi fibre.
Atleţii, de exemplu, se folosesc de beneficiile acestor alimente. Înaintea unui eveniment sportiv care necesită efort intens şi rezistenţă, ei consumă preparate bogate în carbohidraţi.
Carbohidraţii sunt una dintre cele mai importante surse de energie pentru organismul uman. Alimentele care îi conţin nu pot fi eliminate din dieta noastră pentru că furnizează fibre, zaharuri, amidon – cu alte cuvinte energie sub formă de glucoză, necesară celulelor, ţesuturilor şi organelor.
Ţesutul adipos care se formează în urma consumului de carbohidraţi ţine mai mult de tipul şi calitatea acestora. Nu trebuie generalizat şi nu trebuie spus că toţi carbohidraţii au efecte negative. Digestia lor depinde de complexitatea structurii moleculare pe care o au. Cu cât structura este mai complexă, cu atât sistemul digestiv îi procesează mai lent până ajung să fie absorbiţi în fluxul sanguin. Există aşadar carbohidraţi simpli şi complecşi .
Carbohidraţii simpli includ zaharurile naturale (din fructe, legume şi produse lactate) şi zaharurile adăugate la anumite preparate (prăjituri, dulciuri, băuturi dulci).
Carbohidraţii complecşi includ cerealele şi pâinea integrală, legumele care conţin amidon şi leguminoasele. O dietă sănătoasă trebuie să discearnă între aceste tipuri şi să se evite acele alimente cu zaharuri adăugate, care sunt de obicei bogate în calorii şi sărace în nutrienţi.
Pe de altă parte, carbohidraţii complecşi rafinaţi (pâinea albă, cerealele decorticate, produsele de patiserie, băuturile dulci) sunt mai uşor digerabili şi absorbiţi rapid în sânge, contribuind fără îndoială la luarea în greutate şi la apariţia bolilor cardiovasculare.
De aceea, este de preferat să consumăm fructe în stare naturală şi nu sucuri de fructe, pâine integrală şi nu pâine albă.
Carbohidraţii buni, obţinuţi din grupul celor nerafinaţi se transformă mai greu în grăsime. Ei sunt depozitaţi în ficat şi muşchi pentru momentele în care organismul are nevoie de un plus de energie. Cercetări recente publicate în Jurnalul Asociaţiei Medicilor Americani arată că persoanele care au o dietă săracă în grăsimi, dar bogată în fructe, legume şi cereale tind să piardă în greutate în ciuda aportului mare de carbohidraţi.
În concluzie, nu toţi carbohidraţii nu îngraşă. Majoritatea furnizează organismului combustibilul necesar susţinerii activităţilor fizice şi bunei funcţionări a organelor, fiind un element esenţial al unei diete sănătoase. În funcţie de metabolismul fiecărui individ, aportul de carbohidraţi ar trebui să reprezinte între 45% şi 65% din totalul alimentelor.
Există foarte multe persoane care se plâng că poftesc la alimente bogate în carbohidraţi şi că dezvoltă o adevărată dependenţă de ele. Studiile sugerează că acest lucru este provocat de scăderea rapidă a glicemiei, care creşte senzaţia de foame. Alimentele pline de carbohidraţi sunt o sursă rapidă de energie, dar aceasta se epuizează la fel de rapid. Alţi cercetători spun că nivelul scăzut al serotoninei (hormonul fericirii) ar fi repsonsabil de aceste dependenţe. Serotonina ajută la ameliorarea durerilor, a anxietăţii şi la reducerea stresului, stimulând starea de bună-dispoziţie şi relaxarea.
Există un alt mit foarte des vehiculat potrivit căruia produsele lactate îngraşă. Adevărul este un consum judicios al acestora asociat cu un control al aportului caloric total poate chiar accelera procesul de slăbire şi ajuta la menţinerea greutăţii corporale. Hormonul numit calcitriol din produsele lactate ajută la conservarea calciului pentru oase mai puternice concomitent cu lansarea unui mesaj către celulele adipoase de a converti mai puţine zaharuri în grăsime.
Sursa: www.todayifoundout.com
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
