Criza refugiaţilor şi modul în care Uniunea Europeană încearcă să combată acest fenomen dar şi reuniunea NATO din Turcia se află pe primele pagini ale publicaţiilor internaţionale. După ce a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la situaţia tot mai îngrijorătoare a persoanelor care îşi riscă viaţa pentru a ajunge clandestin în Europa şi în urma mai multor accidente tragice în care şi-au pierdut viaţa mii de refugiaţi, Comisia Europeană a propus un plan de repartizare a acestora pe cote obligatorii între ţările membre ale Uniunii Europene. Potrivit The Daily Star, înaltul reprezentant european pentru politică externă a anunţat că agenda europeană include un plan extins pentru a prelua 20.000 de refugiaţi, ceea ce va genera în perioada 2015-2016 cheltuieli suplimentare de 50 de milioane de euro. Propunerea se loveşte însă de criticile ministrului britanic de interne, care potrivit SkyNews a arătat că introducerea unei cote pentru fiecare ţară ar încuraja imigranţii să încerce să fugă, expunându-se riscurilor şi milei traficanţilor.
The Guardian anunţă că a intrat în posesia unui document referitor la o strategie europeană de a ataca baze ale traficanţilor situate la Marea Mediterană. „Planul european de a ataca reţelele din Libia include şi forţe terestre”, scrie The Guardian, şi comentează că „strategia se axează pe campanii navale şi aeriene, cu binecuvântarea Naţiunilor Unite”, însă atrage atenţia că pot fi necesare şi operaţiuni terestre pentru a distruge navele şi bazele traficanţilor. Din cotidianul spaniol ABC aflăm că nu toţi imigranţii au dreptul de a solicita statutul de refugiat. „Au dreptul de a li se analiza cazul cei care fug de războaie precum cel din Siria, de dictaturi precum cea din Eritreea sau din ţări aflate aproape în conflict permanent, aşa cum este cazul Somaliei. La fel şi cei care sunt urmăriţi pentru că sunt homosexuali, opozanţii politici sau creştinii şi membrii sectelor care, de exemplu, scapă de persecuţia jihadistă”, notează ABC. Publicaţia aminteşte însă că nu pot cere să fie acceptaţi drept refugiaţi cei care vin în Europa pentru o situaţie economică mai bună.
Criza umanitară a refugiaţilor reprezintă şi unul dintre subiectele centrale ale reuniunii miniştrilor de Externe din statele membre NATO, care are loc în Turcia. Premierul ţării gazdă a solicitat ajutor forurilor internaţionale pentru susţinerea celor aproximativ 2 milioane de refugiaţi sirieni de pe teritoriul său. Potrivit ziarului turcesc Sabah, prim ministrul Davutoğlu a subliniat că Turcia a cheltuit până acum 5,6 miliarde de dolari pentru refugiaţii sirieni în timp ce ajutorul venit din partea comunităţii internaţionale este de numai 356 de milioane de dolari.
Pe de altă parte, vorbind despre ameninţări la adrea securităţii regionale şi globale, ministrul turc de Externe a afirmat că luptători străini din 90 de ţări au încercat să treacă prin Turcia în drum spre teritoriile aflate sub controlul grupării ISIS. Publicaţia Hürriyet comentează că reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO va fi o oportunitate pentru Turcia de a discuta cu membrii Alianţei această problemă care o interesează îndeaproape.
O altă criză europeană care marchează reuniunea din Antalya este generată de situaţia din estul Ucrainei. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a atras atenţia că NATO şi-a întărit prezenţa în Est din cauza acţiunilor Rusiei în Ucraina. Potrivit Unian, el a făcut apel la Federaţia Rusă să înceteze susținerea separatiștilor din Donbas și să-şi retragă trupele din estul Ucrainei. Tema a fost discutată şi în Rusia la Soci, unde secretarul american de Stat s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe. Potrivit Ukrainska Pravda, în urma discuţiilor, John Kerry a declarat că Washingtonul ar fi foarte îngrijorat dacă președintele Ucrainei ar decide să reia operaţiunile militare în estul ţării, pentru că – cităm – „acordul de la Minsk s-ar afla astfel sub o gravă amenințare”.
Nu doar scena politică şi mediile de securitate sunt dominate de o activitate intensă în această perioadă. Şi scena culturală este tributară unei efervescenţe similare odată cu începerea unuia dintre cele mai importante festivaluri de film din lume, cel de la Cannes. Până pe 24 mai, peste 50 de filme vor fi proiectate în cadrul evenimentului. The Guardian scrie că s-a dat startul „adunării anuale a vedetelor, a celor care doresc să devină vedete şi a localnicilor neimpresionaţi”. Presa franceză adoptă un ton mai serioas în ceea ce priveşte patrimoniul cultural iar Le Figaro scrie, sub titlul „Cannes 2015: Franţa îşi ţine festivalul”, că timp de două săptămâni „toţi ochii sunt îndreptaţi spre Croazetă iar Franţa devine pentru un timp centrul mondial al culturii”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
