Potrivit politicienilor UDMR, Legea steagului adoptată în Parlament creează o situaţie mai bună decât cea de până acum, în schimb Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) îndeamnă consiliile locale din Ţinutul Secuiesc la boicotarea legii – reiese din relatările publicate vineri în presa maghiară din Transilvania. Intervievat de cotidianul „Háromszék”, Árpád Márton, deputat UDMR, a accentuat că, de acum înainte, niciun prefect nu va mai putea să pună sub semnul întrebării dreptul consiliilor locale la propriul steag. Legea adoptată miercuri în Parlamentul român, care urmează să fie promulgată de şeful statului, creează posibilitatea folosirii steagului de către unităţile administrative. Conform legii, steagurile locale trebuie verificate de Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, după care trebuie aprobate de Guvern, iar două consilii locale nu pot avea steaguri identice. Potrivit lui Árpád Márton, fiecare localitate sau judeţ din Ţinutul Secuiesc poate să adopte ca simbol propriu steagul secuiesc puţin modificat. Pe acesta poate fi pusă stema localităţii, respectiv, în lipsa stemei, poate fi scrisă denumirea localităţii în română şi maghiară.
Răspunzând unei întrebări adresate din partea cotidianului „Krónika”, Sándor Tamás (UDMR), preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a afirmat că legea nu rezolvă problema folosirii steagului secuiesc. Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a accentuat că Legea steagului a fost adoptată în Parlament fără proteste româneşti. Într-un interviu acordat publicaţiei „Háromszék”, Balázs Izsák, preşedintele CNS, care a făcut din steagul secuiesc un simbol, a opinat că scopul legiuitorului a fost interzicerea folosirii steagului secuiesc. „Soluţia nu este cea propusă de Árpád Márton, şi anume aceea de a încerca să dejucăm legea adoptată împotriva noastră” – a precizat Balázs Izsák. Preşedintele CNS a atenţionat consiliile locale din Ţinutul Secuiesc să adopte un steag propriu, o stemă, doar atunci când acesta va fi aprobat de forul conducător al Ţinutului Secuiesc. „Nu putem accepta ca simbolurile noastre să depindă de Bucureşti, întrucât vom ajunge până acolo încât şi îmbrăcămintea secuiască va trebui aprobată tot acolo” – a precizat „Háromszék”, citându-l pe Balázs Izsák, preşedintele CNS.
(MTI – 15 mai)
