Exportul de buşteni, cherestea şi lemne de foc urmează să fie suspendat, până la 31 august, după ce guvernul ar urma să adopte o ordonanţă de urgenţă, elaborată în acest sens şi lansată recent spre dezbatere publică. Un al doilea proiect de ordonanţă de urgenţă prevede măsuri speciale de monitorizare statistică, atât în privinţa exportului acestui tip de masă lemnoasă, cât şi a livrărilor în interiorul spaţiului Uniunii Europene. Cum îşi motivează Executivul acest demers ne spune Roman Muşat.
Reporter: Roman Muşat – În nota de fundamentare a proiectului de sistare temporară a exportului şi a livrărilor intracomunitare de buşteni, cherestea şi lemne de foc, experţii Ministerului Mediului au menţionat statisticile oficiale privind tăierile ilegale masive de copaci din ultimii ani. Astfel, între 2003 şi 2005, au fost defrişate peste 32 de mii de hectare de pădure, iar volumul de masă lemnoasă comercializat, dar neimpozitat, a ajuns la aproape 9 milioane de metri cubi anual, ceea ce a produs pierderi majore bugetului de stat, simultan cu afectarea ecosistemelor naturale. Premierul Victor Ponta a anunţat că măsurile guvernului urmăresc să oprească acest jaf.
Victor Ponta: Şi preşedintele, şi eu, şi parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen, care există de mulţi ani în România şi anume fenomenul despăduririlor ilegale şi al acestei pieţe ilegale, în sesnul în care miercuri să adoptăm ordonanţa care interzice exportul de buştean, în sensul în care întărim Garda de Mediu şi toate Jandarmeria Montană, măsuri concrete prin care facem ceva.
Reporter: În proiectul privind monitorizarea exportului de lemn şi a livrărilor în spaţiul Uniunii Europene, Ministerul Mediului avertizează asupra faptului că, în ultimii 25 de ani, suprafaţa pădurilor virgine şi semivirgine din România s-a redus la jumătate şi că, între 2010 şi 2014, tăierile ilegale au avut un volum de 2 milioane şi jumătate de metri cubi. Aceste tăieri necontrolate şi ilegale au favorizat, se mai spune în nota de fundamentare, alunecările de teren şi amplificarea fenomenelor de eroziune a solului. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă vin în contextul controverselor politice legate de adoptarea noului Cod Silvic, inclusiv pe tema cotelor de masă lemnoasă la care au dreptul companiile prelucrătoare. Prin noul Cod Silvic, Guvernul vrea să impună o cotă de maximum 30%, propunere cu care preşedintele Klaus Iohannis nu a fost de acord, după ce Consiliul Concurenţei a avertizat că România riscă să încalce legislaţia europeană, dacă proiectul ar intra în vigoare în forma aprobată de parlamentari. De altfel, şeful statului a retrimis Parlamentului legea de modificare a Codului Silvic, cerere pe care deputaţii din comisiile de specialitate au respins-o însă. În ceea ce o priveşte, opoziţia a anunţat că dacă cererea de reexaminare va fi respinsă în plen, ei vor veni cu o nouă iniţiativă.
Cristian Chirteş, deputatul PNL: Au respins din prima cererea de reexaminare. Noi vom încerca cu o nouă iniţiativă legislativă de modificare a Codului Silvic, exact pe subiectele care ne-au fost respinse nouă.
Reporter: Reamintim că în ultimele două weekenduri , în mai multe oraşe din ţară au avut loc proteste. Manifestanţii au ieşit în stradă pentru a cere oprirea defrişărilor şi crearea de zone protejate în care să nu se poată tăia copaci.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 mai)