Sfârşitul de săptămână nu a trecut fără evenimente pe scena internaţională iar presa reţine printe principalele aspecte protestele antiguvernamentale din Macedonia, problema imigraţiei, pregătirile pentru reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării dar şi disensiunile crescânde între Grecia şi statele creditoare.
În capitala Macedoniei, Skopje, peste 10.000 de persoane – conform presei internaţionale – au manifestat ieri pentru a cere demisia premierului Nikola Gruevski și a guvernului său, acuzaţi de corupție și de interceptări ilegale pe scară largă. Agenţia Meta din Macedonia scrie că „protestatari având diferite steaguri – macedonene, albaneze sau cu Che Guevara – au ieşit în stradă purtând bannere cu fragmente din convorbirile interceptate” pentru a cere demisia premierului şi a guvernului. Irish Times notează că liderul de opoziţie Zoran Zaev a publicat din februarie înregistrări făcute ilegal de guvern în ultimii 9 ani conţinând convorbiri a peste 20.000 de persoane, dintre care aliaţi, opozanţi, ziarişti sau judecători. Iar Le Monde comentează că deşi premierul a bravat spunând că nu îşi dă demisia, trei din colaboratorii lui apropiaţi, miniştrii de interne şi al transporturilor, precum şi şeful serviciilor de informaţii au făcut acest pas.
Actualitatea europeană continuă să fie marcată şi de problema imigraţiei clandestine. După ce preşedintele Comisiei Europene a anunţat proiectul de cote pentru statele europene privind primirea de refugiaţi, o declaraţie a oficialilor libieni vine să sporească temerile legate de pericolele generate de acest fenomen. Responsabili libieni din domeniul securităţii citaţi de Daily Mail susţin că gruparea ISIS percepe taxe de până la 50% de la traficanţii de persoane şi că îşi trimite proprii oameni în Europa ascunşi printre imigranţi. „Capitanii vaselor au liste cu persoanele pe care trebuie să le transporte însă în ultimul moment sosesc şi alţii oameni şi li se spune că trebuie să îi ia”, mai scrie Daily Mail citând surse libiene din domeniul securităţii. Iar International Business Times din Marea Britanie comentează că dacă afirmaţiile responsabililor libieni sunt corecte, ele confirmă temerile anticipate de liderul partidului eurosceptic UKIP privind pericolul direct reprezentat de primirea unui număr mare de imigranţi din Orientul Mijlociu.
Ameninţările la adresa securităţii în Europa reprezintă de altfel principalul subiect al reuniunii de astăzi de la Bruxelles a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din statele membre ale Uniunii Europene. Wall Street Journal notează că responsabilii europeni vor discuta operaţiunile militare şi provocările de securitate cu care se confruntă blocul. Publicaţia notează că miniştrii europeni vor discuta şi despre planurile de a combate imigraţia ilegală în urma publicării propunerii Comisiei Europene privind impunerea unei cote şi împărţirea între state a poverii costurilor imigraţiei.
Despre costuri se vorbeşte şi în cazul Greciei, comentatorii întrebându-se ce ar fi mai costisitor pentru Europa dar şi pentru Atena, rămânerea ţării în zona euro sau ieşirea sa. The Guardian scrie că premierul grec se află prins între alegătorii săi, care au votat pentru mai puţină austeritate, şi creditorii internaţionali care nu fac concesii în privinţa austerităţii. Publicaţia comentează că o ieşire din zona euro ar însemna pentru Grecia un control strict al creditelor internaţionale şi ar zgudui încrederea consumatorilor şi a investitorilor. Rămânerea în euro implică de cealaltă parte ştergeri generoase ale datoriei şi politici care să faciliteze creşterea economică, mai scrie The Guardian.
În încheiere reţinem o informaţie venită de la Vatican, unde Papa Francisc a canonizat patru călugăriţe, dintre care două palestinience, o franțuzoaică și o
italiancă. Potrivit The Independent, care citează responsabili de la Vatican, cele două călugăriţe din Palestina secolului XIX au fost canonizate în semn de încurajare pentru creştinii din Orientul Mijlociu, unde persecuţiile violente au făcut ca mulţi dintre aceştia să fugă. La ceremonie a participat şi liderul palestinian Mahmoud Abbas, pe care Papa Francisc îl numise cu o zi în urma „un înger al păcii”, notează Christian Post. Gestul are loc la câteva zile după ce Vaticanul a anunţat că recunoaşte Palestina ca stat, comentează Haaretz, şi mai aminteşte că Mahmoud Abbas a ameninţat cu o internaţionalizare a conflictului dacă Israelul nu îşi schimbă politica.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
