Muzeul Naţional din Amsterdam este muzeul european al anului 2015. Distincţia, acordată anual de Forumul European al Muzeelor, patronat de Consiliul Europei, a fost înmânată în cadrul unei ceremonii speciale, la Muzeul Riverside din Glasgow. De altfel, premiul este oferit unui muzeu care a fost renovat, extins şi înnoit, iar galeriile din Amsterdam au trecut printr-un astfel de proces, care a durat nu mai puţin de zece ani. Iar după redeschidere, vizita lui Barack Obama şi expoziţia „Late Rembrandt” au transformat Muzeul Naţional din Amsterdam într-o atracţie de top pentru turiştii din toată lumea.
Reporter: Claudia Marcu – În cele 200 de săli ale Muzeului Naţional din Amsterdam – Rijksmuseum pot fi văzute capodopere ale artei olandeze şi nu numai. Galeria de Onoare de la etajul al II-lea este dedicată în întregime secolului al XVII-lea, „secolul de aur al republicii”, cu Vermeer, Jan Steen, Frans Hals, dar şi Rembrandt, mai exact „Rondul de noapte”, lucrare în jurul căreia a fost construit Rijksmuseum şi motivul pentru care 90% dintre vizitatori intră în muzeu, inclusiv Barack Obama.
Barack Obama: Din toate conferinţele de presă pe care le-am avut, aceasta are, cu siguranţă, cel mai impresionant fundal.
Reporter: A spus Barack Obama, anul trecut în luna martie, având în spate „Rondul de noapte”, fotografie care a făcut înconjurul lumii şi a dus imediat la dublarea numărului de vizitatori, în special din SUA. Ce deosebeşte Rijksmuseum de alte muzee din lume? În primul rând, a fost construit încă de la început pentru a găzdui colecţia naţională de artă, cu „Rondul de noapte în centru”. În al doilea rând, este singurul muzeu din lume tăiat la mijloc de un tunel special pentru biciclete, mărul discordiei la ultima renovare, care a durat zece ani. Locuitorii s-au opus dorinţei conducerii muzeului de a închide tunelul, îmi spune ghida mea.
Ghid: De acasă în drum spre centrul oraşului, trec de fiecare dată prin tunelul muzeului. Nu mai există aşa ceva în lume. Şi de fiecare dată, trec pe sub „Rondul de noapte”; tunelul este exact sub Galeria de Onoare. Şi să nu uităm că în 1885 vorbim de un Amsterdam total protestant, iar Rijksmuseum este o iniţiativă catolică. A fost un soi de emancipare a catolicilor în acea perioadă extrem de protestantă. Sigur că nu toţi protestanţii au fost amuzaţi, iar cel mai deranjat a fost chiar regele nostru de atunci, Willem al III-lea, care a spus: „Eu nu pun piciorul într-o catedrală catolică”. Şi întâmplător sau nu, în colecţia muzeului nu există niciun portret al regelui Willem al II-lea.
Reporter: Construcţia Muzeului Naţional a însemnat un al doilea secol de aur pentru Olanda, împreună cu Konzert Gebau şi Gara Centrală, cu aceeaşi alură de catedrală, construită de acelaşi Pierre Cuypers, la celălalt capăt la oraşului.
