Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, a anunţat că acordul dintre Grecia şi creditorii ei, care va permite plata ajutorului pentru Atena, ar putea fi semnat la sfârşitul lunii mai sau la începutul lui iunie.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a spus că negocierile avansează. „Se înregistrează progrese în multe chestiuni, deşi unele din ele sunt deschise. Avem probleme în care trebuie să obţinem o poziţie comună”.
Jean-Claude Juncker a declarat la Strasbourg că este angajat personal pentru a nu permite situaţia în care Grecia să nu-şi poată plăti datoriile. Ministrul grec al muncii, Panus Skrletis, a confirmat termenul încheierii acordului.
La 5 iunie expiră termenul achitării de către Grecia a sumei de 1,5 miliarde euro în favoarea FMI. Săptămâna trecută, pentru a achita Fondului 750 milioane, Grecia a fost nevoită să apeleze la contul avut la FMI. Mijloacele financiare pentru plăţile anterioare au fost strânse de la diverse instituţii subordonate guvernului şi de la autoconducerile locale.
***
Comisia Europeană atenţionează România că măsurile fiscale de natură a creşte deficitul bugetar nu au fost menţionate în Programul de convergenţă, ceea ce este împotriva Codului de Conduită. Astfel. estimările Comisiei arată riscul ca România să ajungă la un deficit de 3,4% în 2016, adică să nu respecte prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere.
Cele patru recomandari concrete formulate de Comisia Europeană sunt:
1) Să fie luate toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistenţă financiară
2) Să fie limitată devierea de la obiectivul pe termen mediu, în 2015, la maximum 0,25% din PIB aşa cum a fost specificat în programul balanţei de plăţi 2013-2015 şi să se reîntoarcă la obiectivul pe termen mediu în 2016. Să implementeze măsuri comprehensive de conformare la plata taxelor, să consolideze sistemele de verificare şi control cu scopul de a soluţiona problema muncii la negru, să avanseze cu reglementările pentru egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi.
3. Consolidarea măsurilor pe piaţa muncii, în special pentru tinerii care nu se află în evidenţele autorităţilor şi pentru şomerii pe termen lung. Să asigure că Agenţia naţională pentru ocupare este dimensionată corect din punct de vedere al personalului. Să implementeze, în consultare cu partenerii sociali şi cu practicile naţionale, linii directoare clare pentru a stabili salariul minim în mod transparent.
•Să introducă salariul minim de inserţie.
•Să adopte o strategie naţională pentru părăsirea timpurie a şcolii.
•Să implementeze strategia naţională de sănătate 2014-2020 pentru a remedia problemele accesibilităţii, finanţării reduse şi resurselor ineficiente.
•Să adopte legea reformării guvernanţei corporative a companiilor deţinute de stat.
***
Agenţia de evaluare financiară Moody”s Investors Service a anunţat lansarea unei noi agenţii de rating, denumită Moody’s Public Sector Europe, specializată pe acordarea de calificative pentru organismele publice din Europa, în ideea de a răspunde la creşterea continuă a necesităţilor de finanţare ale sectorului public.
„Piaţa datoriei publice în Europa este destul de importantă. Dacă se exclud datoriile statelor, datoria sectorului public a atins la 1.800 de miliarde de euro în 2014”, a explicat directorul Moody’s Public Sector Europe, David Rubinoff. Potrivit Moody’s, această piaţă a crescut cu 2,6% anul trecut şi va continua să ia amploare.
În primul său studiu, Moody’s Public Sector Europe a estimat că numai necesităţile de finanţare ale sectorului public din primele cinci pieţe europene reunite (Germania, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Italia) ar urma să se ridice la 180 de miliarde de euro în anul 2016.
Moody’s Public Sector Europe se va baza pe o echipă de 19 analişti şi va avea sediul la Londra.
***
Rusia nu a mai reiterat solicitarea de amânare până în 2017 a punerii în aplicare a acordului de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Ucraina, a indicat Comisia Europeană.
Partea rusă nu a emis „nicio ameninţare de vreun fel” în ce priveşte eventuale măsuri comerciale de retorsiune împotriva Kievului după intrarea în vigoare a acordului de liber-schimb, a precizat comisarul Cecilia Malstrom.
Potrivit declaraţiei comune, cele trei părţi ”au convenit să îşi intensifice eforturile (…) pentru a găsi soluţii practice la neliniştile exprimate de Rusia”, în ”cadrul măsurilor de relaxare” prevăzute de acord.
Conform unei surse diplomatice europene, partea rusă ceruse în aprilie amânarea intrării în vigoare a acordului de liber-schimb UE-Ucraina până în 2017, sub ameninţarea ”suprimării tarifelor preferinţelor comerciale ruse pentru Ucraina’, în vigoare în prezent.
***
Declinul PIB-ului Rusiei va fi sub 2,8% anul acesta, a anunţat ministrul Economiei, Alexei Ulyukayev. Luna trecută, oficialul estima o contractare a economiei de 2,8% în 2015, faţă de o prognoză anterioară de 3%. Economia rusă a înregistrat o expansiune de 0,6% în 2014.
În primele trei luni din 2015, PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 1,9%, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, după un avans de 0,4% în perioada octombrie – decembrie 2014, conform datelor preliminare publicate săptămâna trecută de Biroul de Statistică. Analiştii se aşteptau la o scădere de 2,6%, în timp ce Ministerul Economiei estima un declin de 2,2%.
***
Comisia naţională de dezvoltare şi reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, a aprobat o serie de proiecte în valoare de aproape 250 miliarde de yuani (40 de miliarde de dolari) în domeniul transportului feroviar şi al transportului cu metroul, pe măsură ce autorităţile de la Beijing îşi înmulţesc eforturile pentru a susţine creşterea economică.
NDRC a dat undă verde pentru şase proiecte, inclusiv un sistem de metrou în valoare de 46,7 miliarde yuani în Chengdu, cel mai mare oraş din sud-vestul Chinei. Celelalte proiecte aprobate vizează o linie de tren în valoare de 60 de miliarde de yuani care va conecta oraşele Qingdao şi Jinan din estul Chinei, precum şi două nouă conexiuni feroviare între oraşele din Mongolia Interioară şi actuala linie de tren de mare viteză Beijing-Shenyang care vor costa împreună 42,5 miliarde de yuani.
Accelerarea aprobării proiectelor de infrastructură coincide cu o creştere de 33,2% a cheltuielilor fiscale în luna aprilie, o creştere bruscă faţă de avansul de 4,4% din luna martie. Creşterea cheltuielilor fiscale şi recentele măsuri de politică monetare sunt posibile să conducă la o stabilizare în trimestrul al treilea.
În primul trimestru al acestui an economia chineză a înregistrat cea mai slabă creşterea din ultimii şase ani (7%), în condiţiile încetiniri cererii domestice şi externe. Cele mai recente date statistice arată că încetinirea economiei a persistat şi în al doilea trimestru.
Pentru a susţine creşterea economică, săptămâna trecută liderii de la Beijing au cerut băncilor să continue să acorde credite guvernelor locale pentru proiectele aflate în construcţie, inclusiv pentru locuinţe ieftine şi proiecte de transport cu metroul.
***
Grupul rus Gazprom va începe, în prima jumătate a lunii viitoare, să amplaseze conducte în Marea Neagră pentru viitorul gazoduct Turkish Stream. Oleg Aksyutin, membru al echipei manageriale de la Gazprom, a precizat că grupul rus a decis să relanseze un contract semnat anterior cu firma italiană Saipem SpA, contract care iniţial viza construcţia gazoductului South Stream dar care a fost suspendat după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia a decis să renunţe la acest proiect.
Două nave vor fi implicate în operaţiunile de amplasare a conductelor. Lucrările vor începe în apele de mică adâncime în prima jumătate a lunii iunie.Gazprom intenţionează să finalizeze prima secţiune submarină a Turkish Stream până la finele lui 2016.
De asemenea, firma Europipe, un joint venture între Salzgitter Group şi AG der Dillinger Hüttenwerke, a anunţat luni că în scurt timp va demara negocierile pentru livrarea de conducte de oţel pentru South Stream. Această firmă urma să livreze 150.000 de tone de conducte potrivit unui contract semnat cu consorţiul South Stream Transport B.V. Însă în condiţiile în care acest contract a fost suspendat în luna decembrie 2014, se intenţionează ca ţevile destinate pentru South Stream să fie folosite pentru gazoductul Turkish Stream, o conductă submarină cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pentru transportul de gaze naturale din Rusia spre Turcia.
***
Guvernul de la Bratislava a semnat un acord privind vânzarea pachetului său de 49% din acţiunile fostei companii naţionale de telecomunicaţii Slovak Telekom către acţionarul majoritar, grupul german Deutsche Telekom. Deutsche Telekom va deţine totalitatea acţiunilor după ce va plăti statului slovac suma de 900 milioane de euro pentru participaţia sa.
Din suma totală, 100 milioane de euro vor fi depuse într-un cont special şi vor fi utilizate pentru soluţionarea posibilelor dispute juridice legate de activităţile din trecut ale Slovak Telekom. De asemenea, Deutsche Telekom a acceptat să plătească statului slovac dividende în valoare de aproximativ 16 milioane de euro pentru rezultatele înregistrate anul trecut de Slovak Telekom.
În urma acestui acord, Deutsche Telekom va deveni unic acţionar la cel mai mare operator de telefonie mobilă din Slovacia.
***
Compania aeriană italiană Alitalia nu va reînnoi parteneriatul cu Air France-KLM, la expirarea sa în 2017. Air France-KLM deţinea 25% din acţiunile Alitalia însă anul trecut această participaţie a scăzut la 1,1% după ce compania Etihad Airways a acceptat să preia o participaţie de 49% la Alitalia şi să sprijine un plan de restructurare a companiei italiene.
Directorul general de la Alitalia, Silvano Cassano, a apreciat că acordurile originale convenite în 2009 şi 2010 cu Air France-KLM au fost încheiate în condiţii economice diferite iar în prezent acestea ‘nu mai sunt benefice din punct comercial sau strategic pentru noua companie Alitalia şi planul său de relansare’.
Fostă companie de stat, Alitalia a fost în pragul falimentului de mai multe ori şi nu a realizat profit din 2002. Graţie unui nou plan de afaceri concentrat pe zborurile pe distanţe lungi, noua echipă managerială speră să readucă Alitalia pe profit în 2017.
***
Cipru se situează în fruntea clasamentului UE în materie de sărbători legale, dobândind recordul în 2015 cu nu mai puţin de 17 zile libere. La polul opus se clasează Spania, cu doar opt zile libere date de stat, în contrast direct cu estul Europei, unde numărul sărbătorilor legale este ascendent.
Potrivit surselor oficiale ale UE, la mică distanţă de Cipru se situează Bulgaria, Ungaria şi Letonia cu 15 zile libere, în timp ce Danemarca, Germania şi Croaţia au 14 sărbători legale în anul în curs.
În acest top România are 13 zile libere legale, situându-se la egalitate cu Suedia, Finlanda, Lituania şi Austria.
Totuşi, cifrele variază în funcţie de zilele săptămânii în care cad aceste sărbători. Totodată, important este şi dacă angajaţii sunt plătiţi sau nu în zilele sărbătorilor legale.
Angajaţii statelor membre ale Uniunii Europene au dreptul la cel puţin 20 de zile de concediu plătit pe an, aşa cum prevede Directiva UE privind timpul de lucru alocat muncitorilor.
Franţa deţine cea mai scurtă săptămână de lucru din întreaga Europă cu 35.6 ore alocate în timp ce România, Ungaria, Croaţia, Grecia şi Malta sunt ţările cu cea mai lungă săptămână de lucru, având alocate în total 40 de ore.
Potrivit unui raport întocmit în 2012 de Centre for Economics and Business Research, fiecare sărbătoare legală din Marea Britanie a costat economia ţării nu mai puţin de 2,3 miliarde de lire sterline (echivalentul a 3,2 miliarde de €), venituri pierdute din cauza zilelor nelucrate cu ocazia acestor sărbători.
RADOR , 20 mai 2015
