După ce în aprilie 1933 România obţinuse la Conferinţa din Elveṭia, de la Lucerna, lungimea de undă de 1875 m, în perioada 10 aprilie – 15 mai 1933 s-au făcut măsurători la Crăciunelu pentru găsirea locului optim pentru amplasarea postului de emisie. Intensitatea câmpului electromagnetic a fost cercetată cu aparate instalate în vagoane de tren. S-au făcut apoi măsurători în zona Braşov. La 29 august avea să se hotărască definitiv amplasarea postului naţional la Bod, la 11 km de Braşov, post dat oficial în folosinţă în 15 ianuarie 1934.
Arhiva de istorie orală ṣi câteva reviste ale Societăṭii de Radiodifuziune păstrate în Arhiva scrisă a SRR oferă interesante mărturii despre aceste măsurători ṣi postul de emisie înfiinṭat în urma rezultatelor lor.
Inginerul Nicolae Caranfil, administrator delegat al SRR, interviu publicat în revista Radiofonia, 17 iulie 1932:
„Societatea a comandat un post de aproximativ 1 kW alimentare care va fi montat la staţia Crăciunel, lâgă Blaj, de unde se vor face primele emisiuni. Dacă locul nu va fi găsit propice, postul se va deplasa pe linia ferată până când se va fixa regiunea optimă. Se va începe o serie de măsurători de intensităţi ale câmpurilor produse în diverse părţi ale ţării […]. În urma acestor rezultate, ne vom putea fixa şi asupra lungimei de undă şi asupra putinţei postului şi locului de unde se vor fixa regulat emisiunile. De acuma vă pot spune că postul va fi situat în Transilvania, el trebuind să fie central.”
Inginerul Emil Petraşcu, articol publicat în revista Radiofonia, 8 ianuarie 1933:
„Radioamatorii [amatori de emisiuni radio] români au auzit desigur noul anunţ al postului românesc: „Aici Radio Bucureşti şi Blaj-Experimental, pe 1920 m!„
S-a achiziţionat postul Blaj […], cu o putinţă de circa 750 W, a cărui energie este furnizată de un grup generator mişcat de un motor cu benzină de consumaţie mică […]. Emisiunile postului Bucureşti sunt aşadar recepţionate prin fără fir, pe 394 m, cu ajutorul unui receptor radio cu dispozitiv anti fadding şi de aici retransmise pe 1920 prin postul în chestiune.”
Serbările naţionale organizate în amintirea revoluţiei paṣoptiste ṣi mai ales Adunării Naţionale de la Blaj ṭinută în zilele de 15-17 mai 1848, au fost retransmise de postul Blaj-Experimental; revista Radiofonia, 28 mai 1933:
„Prin aceste retransmisiuni postul nostru de la Blaj a reuşit să intereseze pe amatorii de radio din Ardeal care s-au arătat satisfăcuţi de cele auzite. Meritul îi revine în parte şi d-lui inginer Schmol, conducătorul tehnic al postului Blaj-Experimental.”
Inginerul Paul Ştiubei, unul dintre cei angajaṭi la construirea postului Radio Bod (1933); interviu realizat de Silvia Iliescu în 1994:
„La 1 decembrie 1933 am fost angajat provizoriu la Radiodifuziune şi trimes la Bod, unde se construia un post de 20 de kW de către firma englezească Marconi, cu o echipă condusă de inginerul Miller. Era un post provizoriu, construit în mare viteză, şi toate hârtiile, toate planurile, erau noi. Şeful staţiei era inginerul Schmol, iar de la Bucureşti venise inginerul Alexandru Georgescu, numai pentru montaj. Şi eu, bineînţeles!
Pentru stabilirea locului staţiei s-au făcut în prealabil încercări cu un un emiţător mic, montat într-un vagon de tren ce a fost purtat în diverse regiuni din Transilvania. Recepţia lui în ţară a arătat că Şesul Bârsei este locul cel mai favorabil unde trebuie montat emiţătorul. Şi s-a ales atuncea regiunea satului Bod, lângă fabrica de zahăr. După inaugurare am rămas numai inginerul Schmol şi cu mine, lucram în ture. Între timp, se lucra la construirea staţiei mari, tot Marconi, de 150 de kW.”
