Geografii au ajuns, în ultimii ani, să realizeze hărți dinamice ale defrișărilor masive, acte criminale care distrug biodiversitatea României și afectează calitatea vieții. În același timp, specialiștii în Drept sunt obligați să vină cu soluții la o problemă ajunsă deja pe masa CSAT, fiind o problemă de siguranță națională, devenită acută. Greenpeace arată că în fiecare zi, în România se taie 72 de hectare de pădure. Romsilva a calculat că se taie 42 de hectare de pădure pe zi. Un Raport al Curții de Conturi arată că în perioada 1990–2011, au fost defrișate 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat cât și din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro. Cât ne costă, dacă ar fi să calculăm doar pentru respectiva perioadă reîmpăduririle? Aproape 2 miliarde de euro, ținând cont că în Argeș, doar pentru 700 de hectare de reîmpădurire autoritățile au de plătit 3 milioane de euro. Legislație în materie de Mediu există, dar ori nu este foarte cunoscută ori nu se aplică în mod corect sau deloc.
Un instrument valoros pentru toți cei preocupați de criminalitatea națională și internațională de mediu îl reprezintă lucrarea RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL MEDIULUI a specialiștilor în Drept Penal și în Dreptul Internațional al Mediului prof. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și, respectiv, a conf. dr. Andrei Duțu, lucrare editată anul acesta de Editura Academiei Române și care va fi lansată vineri, 22.05.2015, la orele 16:00, la standul de prezentare al EAR.
Lucrarea definește o serie de termeni precum: riscul de mediu, poluări istorice, crima de mediu, crima de ecocid, forme daune aduse mediului–apelor, solului, aerului, faunei, vegetației, prejudiciul de mediu în procedura insolvenței și reunește principalele repere juridice interne și internaționale în materie de Mediu. Printre cele mai importante sunt Directiva 2004/35/CE privind daunele rezultate din exploatarea și extracția hidrocarburilor (precum gazele de șist) și, mai ales, Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul Dreptului Penal. Cea de-a doua Directivă menționată este cea care obligă statele membre ale Uniunii Europene să prevadă în legislația lor națională sancțiuni penale pentru încălcări grave ale dispozițiilor din dreptul comunitar privind protecția mediului. Același act normativ european prevede că trebuie sancționată penal atât acțiunea cât și inacțiunea în cazul provocării unor daune semnificative aduse aerului, inclusiv stratosferei, solului, apei, animalelor și plantelor inclusiv în ceea ce privește conservarea speciilor. Un astfel de comportament, activ sau pasiv, care favorizează daune mediului, ar trebui considerat infracțiune pe întreg teritoriul Comunității în cazul în care se desfășoară cu intenție sau din culpă gravă, conform aceleiași Directive europene.
Oricine este interesat de situația legislativă de la noi dar și din alte țări poate afla mai multe din lucrarea RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL MEDIULUI, care reunește infracțiunile din toate tipurile de Drept derivate din Dreptul general al mediului, între care și Dreptul penal Forestier (Silvic) și arată în ce fel pot răspunde în fața legii atât persoanele juridice, cât și cele fizice, pentru fapte care au adus prejudicii mediului sau care prezintă risc pentru acesta.
Cei doi autori au sintetizat principalele acte normative și legi care prevăd infracțiuni relevante la regimul protecției mediului, iar între acestea se numără cele privind tăierile ilegale de lemne, poluarea apelor și vânătoarea ilegală. Un aspect important al lucrării îl reprezintă soluțiile date de alte state în acest domeniu, printr-o analiză de drept comparat. Astfel, aflăm că numeroase țări au de foarte mulți ani instanțe specializate de Mediu – camere administrative de mediu (Austria), Curți de Mediu (în Noua Zeelandă, o astfel de Curte acționează împotriva tăierilor ilegale ale pădurilor de fag), Tribunale de Mediu (Suedia, Rep. Chile). Aceste instituții dedicate sunt formate din judecători cu minimum 5, 10 ani de experiență, experți în Dreptul Mediului și în Drept Administrativ, precum și experți în științe naturale și tehnice. În Belgia, există Colegiul de prezervare a mediului în regiunea flamandă. La noi nu există o astfel de instituție, dar cei doi autori, Mircea și Andrei Duțu, propun o astfel de soluție care ar putea simplifica procedurile din domeniul răspunderii pentru daunele de mediu și ar diminua fenomenele negative care au luat în ultimii ani amploare.
VĂ AȘTEPTĂM LA STANDUL EDITURII ACADEMIEI ROMÂNE, VINERI, 22.05.2015, LA ORELE 16.00, UNDE CARTEA VA FI PREZENTATĂ DE DL. ACADEMICIAN DAN BĂLTEANU, DIRECTORUL INSTITUTULUI DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE, DE PROF. UNIV. DR. OVIDIU PREDESCU, DIRECTORUL PUBLICAȚIILOR
„DREPTUL” ȘI DE CĂTRE DIRECTORUL EAR, DR. MIHAI POPA.
