Standardele slabe pentru limitarea poluării generate de cărbune, în forma vehiculată de UE, ar duce la 71.000 de decese evitabile, iar în decurs de zece ani, costurile cu serviciile de sănătate și zilele de muncă pierdute ar putea însuma 52 de miliarde de euro.
În această perioadă, UE își actualizează standardele de poluare pentru instalații industriale (BREF), valabile în intervalul 2020 – 2029. Vor fi stabilite noi valori maxime admise pentru emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi în suspensie și mercur. Miza acestui proces este starea generală de sănătate a populației pentru următoarele decenii, însă marii poluatori insistă pentru adoptarea unor standarde lejere, astfel încât să poată evita investițiile costisitoare în echipamente performante. Poluatorii pun astfel profitul companiei înaintea sănătății populației, cu ajutorul forurilor europene. Stabilirea acestor limite de poluare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune tehnologii disponibile, însă propunerea actuală a UE este chiar mai slabă decât standardele similare din China și Statele Unite [1].
Raportul „Health and economic implications of alternative emission limits for coal-fired power plants in the EU” publicat de Greenpeace și Biroul European de Mediu [2] arată că standardele deloc ambițioase pentru limitarea poluării rezultate din arderea cărbunelui, standarde pe care Uniunea Europeană le propune spre adoptare, ar putea provoca 71.000 de decese pe întreg cuprinsul Europei, în intervalul 2020 – 2029. Acestea pot fi evitate prin adoptarea unor standarde corespunzătoare celor mai performante tehnologii disponibile [3]. O presiune suplimentară, în cazul unor standarde slabe, este asociată costurilor de sănătate și pierderii a peste 23 de milioane de zile de muncă, elemente estimate la peste 52 de miliarde de euro în intervalul 2020-2029.
Tara Connolly, consultant pentru politici energetice al Greenpeace EU, declară: „Costul uman, de mediu și economic care ar apărea în urma cedării către industria de cărbune este uriaș. Copiii vor plăti cel mai scump preț, cu sute de mii de cazuri de astm care ar putea fi evitate, cancer pulmonar și boli de inimă. Politicienii care refuză să ia drept reper cea mai performantă tehnologie existentă, ce poate reduce în mod real poluarea generată de cărbune, nu au nici o scuză. Cărbunele provoacă daune iremediabile și este timpul ca UE să stabilească o cale prin care să îl elimine treptat.”
Studiul a folosit date oficiale ale UE pentru a profila impacturile asupra sănătății a limitelor de emisii propuse de UE, pe care le-a comparat cu impacturile limitelor bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile. Numărul deceselor, cazurilor de boală și costurile reprezintă diferența dintre cele două standarde. Studiul prezintă implicațiile de sănătate și economice ale alternativelor pentru limitele de emisii la nivelul celor 290 de termocentrale mari, pe cărbune, din UE.
Din studiu reiese că, dacă s-ar impune limite pentru emisii prin implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT), ar rezulta beneficii substnațiale pentru societate, în valoare de 6,36 miliarde de euro anual.
Pentru România, de exemplu, propunerea actuală a BREF ar presupune pagube anuale de 247 milioane de euro. În schimb, sub scenariul BAT, pagubele anuale ar însuma 51 milioane de euro, practic o „economie” de 190 milioane de euro anual, pagube economice și costuri de sănătate care, la acest moment, încă pot fi evitate.
„Este vorba de bani mulți. UE trebuie să decidă dacă industria va investi în mod real pentru reducerea poluării sau dacă populația va suporta această lipsă de acțiune, sub forma costurilor de sănătate, în cuantum mult mai mare.” adaugă Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România.
În perioada 1-9 iunie, un grup de experți din statele UE se va întâlni pentru a finaliza propunerea privind noile standarde. Reprezentanții industriei energetice poluante și-au asigurat locuri în cadrul delegațiilor naționale ce compun grupul de experți, ceea ce le permite să joace un rol important în stabilirea noilor standarde [4]. Se așteaptă ca, până la finalul acestui an, Comisia Europeană și statele membre să voteze asupra propunerii grupului de experți, în vederea adoptării acesteia.
