Există oficiali şi foşti oficiali guvernamentali din România şi Bulgaria care nu au permisiunea să călătorească în SUA ca urmare a unor suspiciuni de corupţie. Este declaraţia din Congres a asistentului adjunct al secretarului de stat american. Ministerul de Externe român spunea clar că nu a fost informat în legătură cu această interdicţie. Instituţia a precizat că refuzurile de acordare a vizei de intrare în SUA se comunică doar persoanelor vizate. Nu este prima hotărâre în acest sens a SUA. În octombrie 2014, şase oficiali de la Budapesta suspectaţi de fapte de corupţie au primit interdicţii de intrare pe teritoriul american. O astfel de decizie faţă de o serie de cătăţeni români arată o anumită preocupare şi un anume grad de exasperare din partea instituţiilor americane – spune la RFI fostul ministru de externe Cristian Diaconescu:
Cristian Diaconescu: SUA de ceva timp au o practică destul de consecventă în a urmării cât se poate de atent situaţia cetăţenilor străini cărora le acordă viză de acces în spaţiul american sau de tranzit. Reperele sunt clar anunţate de autorităţile americane, în primul rând prezumtiva ameninţare suspiciunea de terorism şi în al doilea rând potenţialul infracţional pe care o anumită persoană îl poate genera la un moment dat. Introducerea corupţiei ca şi o problemă care poate bloca accesul în SUA este o decizie luată în urmă cu câţiva ani şi alături de corupţie ca şi ameninţare, ei au mai multe repere, criterii, unele pe care le-au aplicat în ceea ce priveşte o serie de demnitari din Ungaria. Problema este de semnal aici. Sigur nu este deloc îmbucurătoare o astfel de atitudine, ţine nu numai de statutul individului, cetăţeanului căruia i se ridică viza, dar şi de percepţia pe care statul american o are faţă de pericolul pe care acel cetăţean îl poate genera la un moment dat.
Reporter: Ce efecte ar putea avea decizia SUA de a pune interdicţie unor oficiali şi foşti oficiali guvernamentali români de a intra pe teritoriul lor?
Cristian Diaconescu: Situaţia în care un stat refuză accesul pe teritoriul său a unei persoane cu demnitate, cu funcţie la un moment dat în statul român, care mai mult a avut posibilitatea să intre în contact cu autoriţăile de la Washington, are valoarea de semnal, generează un sentiment oarecum complicat pentru că este vorba de SUA, ţară cu care ne aflăm într-un parteneriat strategic reuşit. Cu SUA avem conţinut în acest parteneriat strategic. Ori, o astfel de decizie faţă de o serie de cetăţeni români ne arată o anume preocupare şi, de ce nu, şi un anumit grad de exasperare din partea instituţiilor americane. Astfel de decizii păreau a fi o continuare a unei atitudini politice ceva mai generale care sigur se referea la o distanţare în planul relaţiilor bilaterale între SUA şi ţara respectivă. Doar dacă ne uităm pe o listă scurtă a ţărilor faţă de care autorităţile americane au instituit această reevaluare în legătură cu vizele de intrare, vom vedea că nu este o asociere prea flatantă pentru România, din păcate. Să nu uităm, totodată, faptul că dacă este vorba de demnitari care au avut funcţii guvernamentale sau politice, de regulă viza pe care SUA o acordă este o viză diplomatică. Practic îi acordă persoanei care vine în SUA accesul şi posibilitatea de dialog la nivel instituţional. Are şi o valoare de semnal politic. În ceea ce priveşte demersurile noastre pentru programul Visa Weaver, o astfel de decizie a autoriţăilor amerciane nu face decât să complice această problemă.
Reporter: În acest moment, ce poziţie ar trebui să adopte MAE faţă de decizia SUA?
Cristian Diaconescu: În planul politicii externe sigur că un astfel de subiect trebuie tratat cu foarte mare atenţie şi aspectele trebuie clarificate din punct de vedere al instituţiilor care reprezintă statul român pentru a înţelege la nivelul instituţiilor, repet, nu pentru opinia publică, evaluarea care a stat la baza instituţiilor americane, şi anume dacă această evaluare ţine strict de un fost demnitar căruia i s-a aplicat această măsură, sau dacă este o problemă ceva mai profundă în legătură cu funcţionarea de sistem atât în România, cât şi in planul relaţiei bilaterale.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 22 mai
