Nivelul de insecuritate fără precedent de la graniţele UE i-a determinat astăzi pe eurodeputaţi să voteze o rezoluţie în care solicită statelor membre mai multă responsabilitate în întărirea securităţii şi a politicii de apărare. Parlamentul European cere de urgenţă statelor UE să pună în aplicare mult mai activ politica de securitate şi apărare comună, pentru a preveni terorismul, crima organizată sau pentru a-şi întări apărarea cibernetică, domeniu care are nevoie urgent de o strategie integrată.
Politica de Securitate şi Apărare Comună înlocuieşte fosta Politică Europeană de Securitate şi Apărare. Tratatul de la Lisabona modifică această denumire şi consacră acestei politici o nouă secţiune în cadrul tratatelor fondatoare ale UE. Scopul este instituirea progresivă a unei apărări europene comune. Statele membre pot astfel să participe la misiuni militare sau umanitare şi, prin urmare, sunt legate printr-o clauză de solidaritate în materie de apărare europeană. De asemenea, ele deţin mijloacele necesare pentru a coopera mai strâns în acest domeniu, în special în cadrul Agenţiei Europene de Apărare sau prin crearea unei cooperări structurate permanente. Finanţarea şi mijloacele operaţionale ale misiunilor întreprinse în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune sunt asigurate de către statele membre. Astfel, UE poate realiza misiuni operaţionale în ţările terţe. Obiectivul principal al acestor misiuni este menţinerea păcii şi consolidarea securităţii internaţionale. Acestea se bazează pe mijloacele civile şi militare puse la dispoziţie de către statele UE. Trebuie spus şi că Tratatul de la Lisabona introduce pentru prima dată o clauză de apărare reciprocă, care generează în mod specific obligaţii pentru statele membre. Astfel, o ţară care face obiectul unui atac armat pe teritoriul său va putea conta pe ajutorul şi asistenţa celorlalte ţări membre ale UE, care sunt obligate să o ajute. Două restricţii limitează însă aplicarea acestei clauze, şi anume clauza de apărare reciprocă nu afectează politica de securitate şi de apărare a anumitor state membre, în special a celor care sunt în mod tradiţional neutre. Clauza de apărare reciprocă nu afectează angajamentele asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. În rezoluţia adoptată astăzi eurodeputaţii solicită de urgenţă statelor UE să pună în aplicare mult mai activ Politica de Securitate şi Apărare Comună, pentru a preveni terorismul, crima organizată sau pentru a-şi întări apărarea cibernetică, mai ales în domeniul migraţiei. De fapt, toate evenimentele din ultimul timp legate de tragedia din Marea Mediterană arată că dezbaterea europeană a început deja să se contureze spre o legislaţie privind migraţia, dar şi pe întărirea Politicii de Securitate şi Apărare Comune. Să nu uităm că săptămâna trecută miniştrii de externe şi cei ai apărării au votat instituirea unei misiuni europene în Mediterana, pentru a-i salva pe refugiaţi şi pentru a contracara traficul de persoane pe mare. În documentul votat astăzi, Parlamentul European cere şefilor de stat şi de guvern care se vor reuni în iunie la Bruxelles să decidă acordarea unui impuls clar şi concret apărării europene. Ei cer ca misiunile civile şi operaţiunile militare ale UE să devină instrumente reale şi eficiente, în special în vecinătatea spaţiului comunitar.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 mai)
