Ce legătură ar putea exista între Facebook, ca dispozitiv pentru emoţie şi acţiune, şi revolta ţărănească din 1907? Sau între reprezentarea duşmanilor în Primul Război Mondial şi Presa ca obiect al cercetării ştiinţifice? Peste treizeci de cercetători, profesori, doctoranzi, jurnalişti şi istorici au analizat astări, 22 mai, modul complex în care istoria se reflectă pe ecranele mass media naţionale şi mondiale, dar şi în manualele de istorie. Principalele axe de reflecţie au fost: subiectivitatea relatărilor de presă versus aşa-zisa obiectivitate a cercetătorului în studiul faptelor din trecut, „istoria obiectivă” şi cea „ideologică”, ca şi relaţia memorie – istorie – identitate culturală.
Dezbaterile au fost prilejuite de cea de-a VII-a ediţie a Conferinţei „Cultura şi Presa în spaţiul european”, cu tema Reprezentarea istoriei în mass-media, organizată de Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, împreună cu Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), în perioada 22-23 mai 2015.
