În capitala letonă Riga a început ieri după-amiază summitul Parteneriastului Estic între UE şi şase state foste sovietice: Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan. România, susţinătoare deschisă în special a Republicii Moldova, a declarat că se aşteaptă de la summit consolidarea relaţiei UE cu statele partenere din est, după cum spunea astăzi la plecarea spre Riga preşedintele Klaus Iohannis. Atitudinea liderilor europeni a fost însă mult mai rezervată, insistând precum cancelarul german astăzi în Bundestag că nu se pune problema ca parteneriatul să deschidă poarta spre integrare europeană. Aşa că întregul summit se transformă într-o dezvoltare a politicii paşilor mărunţi şi a insistenţei pe progresele individuale.
Prima zi a summitului Parteneriatului Estic a început cu o serie de declaraţii făcute de lideri încă de acasă sau repetate la Riga pe câteva din punctele principale şi principiale pentru ceea ce a devenit acest model de cooperare a UE cu state ex-sovietice. Astfel, ministrul ucrainean de externe Klimkin şi un oficial georgian au insistat pentru anunţarea la Riga a unei perspective clare pentru aderarea la UE, mai ales a statelor care au semnat acordurile de parteneriat şi liber schimb. Opinii diferite în interiorul Uniunii pe această problemă, dificultăţile economice ale unor membri şi poate şi asimilarea încă nefinalizată a experienţei primelor valuri de extindere nu fac posibil acest lucru acum.
A fost rolul cancelarului german Angela Merkel să transmită acest mesaj din Bundestag. Parteneriatul este o formulă de cooperare, nu un instrument de extindere. Preşedintele Comisiei Europene, Juncker, a spus în această seară că cele trei ţări care au semnat acordurile de asociere şi liber schimb încă nu sunt pregătite pentru aderare, iar summitul acesta nu este dedicat subiectului extindere. Eurocomisarul pentru politică europeană de vecinătate Johannes Hahn a fost cel care a reiterat mesajul anunţat nu demult de Bruxelles care răspunde la a doua mare dorinţă a Georgiei şi Ucrainei, aceea de a obţine liberalizarea regimului vizelor. Dacă cele două ţări vor obţine rezultate în reformele necesare şi îşi vor îndeplini obligaţiile necesare pentru obţinerea liberalizării regimului vizelor, la sfârşitul anului UE ar putea lua decizia aceasta, de care în acest moment beneficiază numai Republica Moldova. Între timp, aici circulau informaţii neverificabile privind negocierile intense pe textul documentului final şi ameninţările unor state partenere să refuze semnarea dacă în document se vorbeşte de anexarea Crimeei, de exemplu, de către Rusia sau altă formulare de acest tip. Summitul a început în această seară cu un eveniment găzduit de preşedintele Letoniei, Andris Berzins. Primul întâmpinat a fost ministrul afacerilor externe al Irlandei care a demontat suspansul şi a spus că textul documentului final este deja convenit. Mai târziu ce-i drept, avea să-l contrazică premierul ţării gazdă doamna Laimdota Straujuma, care a declarat că diplomaţii încă lucrează. Liderii europeni au devenit o unitate de poziţii extraordinară în declaraţiile scurte, Ucraina este puternic susţinută de UE, liberalizarea vizelor pentru Ucraina şi Georgia este posibilă la sfârşitul anului dacă sunt îndeplinite condiţiile. Fiecare ţară din parteneriat va fi tratată invidual. Astăzi la plecarea spre Riga preşedintele României Klaus Iohannis a spus că doreşte ca acest summit să marcheze un moment important pentru consolidarea relaţiei UE cu statele partenere din est, în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere faţă de UE. Preşedintele Iohannis s-a referit la Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, faţă de al căror parcurs european România este direct interesată şi a anunţat două probleme pe care intenţionează să le susţină la summit.
Klaus Iohannis: „Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat. Pentru stabilirea obiectivelor şi direcţiilor viitoare de acţiune, se va ţine cont şi de nivelul la care a avansat în relaţia cu UE fiecare din cei şase parteneri. De aceea la Riga voi susţine principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE. De asemenea voi susţine ca UE să-şi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”.
Azi vom avea rezultatele pentru acest al doilea punct, este foarte important pentru Republica Moldova. Şi nu în ultimul rând premierul David Camereon a anunţat astăzi la Londra că intenţionmează să prezinte la summitul Parteneriatului Estic propunerile Marii Britanii de reformare a UE, cele pe baza cărora a câştigat alegerile. Printre ele, modificarea poziţiei faţă de imigraţie. David Camereon ar intenţiona să introducă într-un proiect de lege interzicerea accesului la asigurări sociale în primii 4 ani de la imigrarea în Marea Britanie şi posibilitatea expulzării unei persoane după 6 luni de căutare a unui loc de muncă. Discuţia este abia la început. Premierul britanic a promis organizarea unui referendum privind rămânerea ţării sale în UE în 2017, iar abordarea acestei chestiuni la summitul Parteneriatului Estic la urma urmei priveşte şi ţările UE, dar şi emigranţii din ţările partenere şi ridică acum ştacheta acestui forum.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 mai)
