Grecia nu va plăti tranşa din iunie către Fondul Monetar Internaţional pentru că nu are bani, a declarat ministrul de interne elen. Cele patru plăţi către FMI pentru luna iunie se ridică la 1,6 miliarde de euro şi ar trebui făcute în intervalul 5-19 iunie.
Pe de altă parte, un sondaj publicat ieri relevă că majoritatea grecilor susţin guvernul partidului Syriza (stânga radicală) în negocierile cu creditorii ţării, dorind totuşi un acord care să permită ţării să rămână în zona euro. Sondajul arată că 54% dintre persoanele interogate aprobă maniera în care guvernul poartă negocierile, în ciuda tensiunilor cu creditorii internaţionali.
89% dintre respondenţi se opun unor noi reduceri a pensiilor, iar 81% se declară împotriva concedierilor colective. Potrivit sondajului, 71% dintre greci susţin moneda comună europeană, iar 68% estimează că revenirea la moneda naţională, drahma, nu ar face decât să agraveze situaţia din ţară.
Reprezentanţii Slovaciei au purtat convorbiri cu diplomaţii din Bulgaria, Ungaria şi România privind construirea noului gazoduct Eastring care să lege Sistemul slovac pentru transportul gazelor şi Linia de tranzit româno-bulgară.
Este o formulă care va permite legarea, într-un timp destul de scurt, a pieţelor occidentale de sud-estul Europei, de noile surse de gaze. Ţările balcanice vor putea obţine astfel rute alternative de livrare a gazelor naturale iar Europa Centrală şi de Vest vor obţine accesul la resursele caspice, la bazinele mărilor Neagră şi Mediterană şi la potenţialul hub de gaze din Turcia.
La ora actuală, legătura dintre Sistemul de Transport al Gazelor din Slovacia şi România se poate realiza prin Ucraina.
Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG) a inclus proiectul Eastring în planul pe zece ani de dezvoltare a reţelelor.
Potrivit proiectului, conducta cu o lungime de 570-900 de kilometri ar putea trece din Slovacia în Ungaria şi să iasă în România, Republica Moldova, Bulgaria şi alte ţări din Balcani. Gazoductul ar putea fi folosit pentru livrările de gaze în Turcia. Capacitatea estimată a conductei este de 10-20 de miliarde de metri cubi pe an, cheltuielile de capital sunt estimate la 0,75-1,235 miliarde de euro.
Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a propus crearea unui Spaţiu economic eurasiatic unit, cu norme comune. El a mai propus să se construiască „o nouă rută multi-modală, de mare viteză – Coridorul transcontinental eurasiatic”.
Acest coridor transcontinental „va permite efectuarea unui tranzit de mărfuri fără precedent din Asia spre Europa şi retur, pe un traseu cu mult mai scurt, decât ruta oceanică”. El a numit acest traseu „Noul Drum al Mătăsii”.
În cadrul acestui spaţiu comun, el a propus crearea unei platforme permanente, unde să se elaboreze propuneri pentru dezvoltarea continentului şi pentru creşterea nivelului de integrare.
Volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE se ridică la aproape 600 miliarde de dolari şi se estimează că, până în 2020, această cifră va creşte la 800 miliarde de dolari. De aceea, o mare importanţă pentru Asia, aflată în creştere, o are dezvoltarea unei rute terestre spre Europa.
Un amplu proiect este magistrala rutieră Vestul Europei-Vestul Chinei, cu o lungiome totală de 8000 de kilometri, din care 3000 de kilometri vor trece prin Kazahstan. Iar partea kazahă a construcţiei va fi finalizată în anul 2015.
Această autostradă va lega China, Kazahstanul, Rusia şi Europa, la ea urmând să aibă acces toate ţările din Asia Centrală.
China, Brazilia şi Peru au început să pună în aplicare proiectul de construcţie a căii ferate de la Atlantic la Pacific. Beijingul este dispus să participe activ la realizarea unei magistrale feroviare pentru transport, de la ţărmul Oceanului Atlantic din Brazilia până la porturile de la Oceanul Pacific din Peru, inclusiv ca investitor al acestui proiect.
Pe lângă acest coridor terestru, China este practic proprietara canalului care se construieşte în Nicaragua şi, în plus, controlează o serie de porturi de la Canalul Panama. Contractantul principal al Canalului din Nicaragua este consorţiul HK Nicaragua Canal Development Investment Co Ltd (HKND) din Hong Kong, creat special pentru acest şantier. Timp de 50 de ani de la darea canalului în exploatare, partea chineză va dispune de el cum va dori iar această perioadă poate fi prelungită.
Pe de altă parte, acum câţiva ani , San Cristobal şi Balboa, principalele porturi la Canalul Panama, au fost cedate pentru o perioadă de 125 de ani sub controlul companiei Hutchinson Whampoa din Hong Kong, proprietatea lui Li Ka-sheng, unul din cei mai bogaţi oameni din China.
În plus, China, Brazilia şi Peru au convenit să accelereze activitatea grupului comun de lucru pentru dezvoltarea economică în zonele de-a lungul liniei de cale ferată.
Conform părţii peruane, China vrea să-şi folosească şi capacităţile de producţie şi tehnice în construcţia de linii ferate, porturi, centrale energetice şi linii de comunicaţii.
