Presa internaţională se opreşte asupra principalelor preocupări ale lumii, care caută noi argumente politice şi militare, în vederea apărării fiecărui stat, dar şi a comunităţilor şi blocurilor rivale. În Spania, alegerile autonome şi municipale coroborează începutul schimbării politice profunde, titrează El Pais. Alegerile în 13 din 17 regiuni şi în peste 8.000 de municipalităţi pot fi o avanpremieră a rezultelor alegerilor generale spaniole, de la finele anului, crede EUObserver. Deşi economia Spaniei se redresează după anii de criză, partidele tradiţionale sunt încă pedepsite pentru rata uriaşă a şomajului, mai ales în rândul tinerilor, şi pentru scandalurile de corupţie care le-au stricat reputaţia, opinează publicaţia europeană. Polonia la răscruce, titrează Gazeta Wyborcza. Andrzej Duda, fotogenicul candidat din partea unui partid de dreapta din Polonia, a zguduit scena politică a ţării, smulgând preşedinţia din mâinile lui Bronislaw Komorowski, notează The New York Times.Victoria lui Andrzej Duda înseamnă şi o schimbare de generaţie în politica poloneză, scrie Rzeczpospolita. Noul preşedinte a anunţat, într-un interviu pentru Financial Times, că va convinge Germania să ţină seama de interesele poloneze, mai ales în discuţiile pe tema viitorului Ucrainei şi a bazelor permanente ale aliaţilor din NATO pe teritoriul Poloniei.
Problemele Marii Britanii şi aparteneţei sale la UE agită spiritele. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, ar dori ca premierul britanic să organizeze referendumul promis alegătorilor mai devreme, în 2016, scrie The Telegraph. Premierul se declară favorabil menţinerii Marii Britanii în UE, în măsura în care el va reuşi să negocieze unele reforme, cum ar fi şi aceea care vizează limitarea accesului la sistemul social britanic al imigranţilor din alte ţări membre, aminteşte La Libre Belgique. Franţa şi Germania resping în avans una dintre revendicările Londrei – şi anume modificarea tratatelor europene – şi sugerează, dimpotrivă, întărirea integrării pe Bătrânul Continent, adaugă Le Monde. În plus, David Cameron vrea să îngheţe, la nivelul actual, salariile miniştrilor, pe durata a cinci ani, anunţă The Mirror. Cameron a explicat că astfel va economisi 800 de mii de lire sterline pe an, iar în total, 4 milioane de lire, până la alegerile următoare, explică The Independent.
Aproximativ 1.500 de militari, un distrugător american, un dragor maritim bulgar şi 12 vase militare româneşti participă din data 25 mai la exerciţiul numit Trident Poseidon 2015, care se va desfăşura în apele internaţionale ale Mării Negre, anunţă Euractiv. Totodată, circa o sută de avioane de luptă din SUA şi opt naţiuni europene au început antrenamente în statele nordice, sub demunirea Arctic Challenge Exercise 2015, informeză Business Insider. Exerciţiul, efectuat în nordul Norvegiei, Suediei şi Finlandei, cu 4.000 de militari, va testa cooperarea între naţiunile arctice, învecinate cu Rusia, precizează Business Insider. La rândul său, armata rusă a lansat un exerciţiu masiv, cu participarea a 12.000 de militari şi 250 de avioane şi alte dispozitive de luptă, anunţă US News. Exerciţiul este o pregătire pentru manevre mai ample, Center-2015, programate pentru a doua parte a anului. Rusia va cheltui mai mulţi bani pentru armată în 2015, decât în oricare alt an din întreaga sa istorie post-sovietică, observă The Diplomat. Potrivit unei analize a revistei Forbes, până în 2020, Rusia are în plan să producă 2.300 de modele de tancuri T-14 Armata, fiecare costând circa 8 milioane de dolari, pentru a înlocui 70 la sută din vehiculele sale de luptă vechi.
Secretarul american al apărării, Ashton Carter, a avertizat că trupele irakiene nu vor putea înfrânge Statul Islamic dacă nu-şi vor dezvolta o „voinţă de luptă”, reţine The Washington Post, reflectând nivelul de adâncă preocupare şi frustrare existent în unele zone ale administraţiei Obama, după înfrângerea suferită de armata irakiană la Ramadi. În ritmul expansiunii în care avansează Statul Islamic, acesta va fi în curând capabil să obţină arma nucleară de la Pakistan, avertizează Liberation. Statul Islamic are miliarde de dolari în seifuri, deci poate apela la filierele sale din Pakistan, atenţionează The Independent. Statul Islamic stă pe o mină de aur – se vorbeşte despre două miliarde de dolari, chiar dacă această cifră este imposibil de verificat, punctează şi Conflict-News, citat de Slate.
Cristina Zaharia
