Violenţele, problemele financiar-economice şi tratativele secrete au atras întotdeauna atenţia presei, iar evenimentele de acest fel nu lipsesc niciodată.
În Yemen, „şapte membri ai unei familii şi-au pierdut viaţa în urma unui bombardament al avioanelor de război saudite”, relatează ziarul egipteam „Al-Ahram”. Ziarul subliniază totodată că, „de la declanşarea războiului din această ţară, 16 milioane de yemeniţi duc lipsă de apă”. „Forţele irakiene au reuşit să cucerească o importantă şosea spre Ramadi, folosită anterior de militanţi ai Statului Islamic”, aflăm din „Rudaw”, un ziar al kurzilor din Irak. Dar, marţi, „un grup de militanţi şiiţi din Irak au anunţat că au lansat o ofensivă menită să scoată Statul Islamic din Anbar, adică tocmai provincia a cărei capitală este Ramadi”, subliniază publicaţia libaneză „Daily Star”. Mai aproape de noi, în Turcia, violenţele par să înfierbânte campania electorală în vederea alegerilor parlamentare din 7 iunie. „Primarul unei localităţi din provincia Bursa, membru al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, a decedat ieri, după ce fusese împuşcat în cap cu câteva zile în urmă”, relatează publicaţia turcă „Zaman”. Dar, pe de altă parte, „preşedintele Recep Tayyip Erdogan a retras plângerile împotriva a doi dintre cei 13 suspecţi despre care se crede că i-ar fi înregistrat convorbirile telefonice pe vremea când era premier”, citim în „Hürriyet”, o altă publicaţie turcească. Mai puţin milos se arată însă preşedintele Erdogan faţă de cotidianul „The New York Times”, care ar fi publicat un articol critic la adresa lui şi căruia îi recomandă „să stea în banca sa”, scrie ziarul britanic „The Guardian”. „Vă amestecaţi în afacerile interne ale Turciei; publicând acest articol aţi depăşit orice limită a libertăţii presei. Cine sunteţi voi?”, s-ar fi răstit preşedintele Erdogan, potrivit cotidianul britanic. Dar în Uniunea Europeană, problemele financiare şi nu numai ale Greciei par să conteze mai mult, iar relatările pe această temă sunt uneori contradictorii. În publicaţia elenă „Kathimerini”, „un înalt oficial german afirmă că „nu există niciun motiv care să ne facă să credem că Grecia va intra în faliment începând din 7 iunie, după ce va plăti către FMI cele 300 de milioane de euro pe care le datorează”. Şi totuşi, ziarul american „The Wall Street Journal” susţine că, „în privinţa achitării datoriei, partidul de guvernământ, Syriza, este divizat”, iar un articol în săptămânalul „Forbes” are un titlu cât se poate de sugestiv: „Grecia, FMI şi Uniunea Europeană dansează cu moartea”. Dar poate că uneori „nişte discuţii discrete, aşa cum vor fi probabil cele de joi, între oficiali din Grecia, de la FMI şi din partea UE, vor fi de folos”, este de părere cotidianul italian „La Repubblica”. Şi tot la discuţii discrete se referă şi cotidianul american „The New York Times”, care, preluând informaţii dintr-un alt ziar american, afirmă că, „în China, reprezentanţi ai talibanilor şi ai guvernului afgan au discutat despre eventuale tratative de pace”. „Nu sunt la curent cu situaţia menţionată de dvs.”, ar fi spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe”. „Nu am participat niciodată la o întâlnire cu guvernul afgan”, ar fi dezminţit şi talibanii. Ce tratative s-or purta însă la Moscova, unde, după cum aflăm din ziarul francez „Le Figaro”, preşedinta Frontului Naţional de extremă dreaptă, Marine Le Pen, se află într-o vizită discretă şi unde ieri urma să se întâlnească cu preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, un personaj inclus şi pe lista politicienilor care nu au voie să circule liber prin UE”. Din săptămânalul „L’Express” aflăm că, potrivit declaraţiilor lui Narîşkin, „Marine Le Pen reprezintă spiritul Franţei moderne”, un spirit care, după relatează agenţia moscovită Sputnik, s-a plâns că, „din păcate, guvernul actual francez, ca de altfel şi cel al lui Nicolas Sarkozy s-au aflat şi se află sub puternica infleunţă a Statelor Unite”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
