Solidaritatea europeană rămâne un subiect de analiză în presa internaţională, precum tema constantă a relaţiilor Occidentului cu Rusia, care par să se poziţioneze antagonic nu doar în plan militar, ci şi în scandalurile internaţionale de corupţie, precum cel de la FIFA.
Propunerea Comisiei Europene de solidarizare în faţa valului de imigranţi prin alocarea de cote statelor membre stârneşte reacţii diferite. Trimisul special ONU cere liderilor europeni curaj în privinţa imigraţiei, într-un interviu pentru EU-Observer. De asemenea, el constată o creştere a naţionalismului în Europa pe fondul respingerii politicilor de primire a refugiaţilor de către unele state, precum Franța, Polonia și Marea Britanie. În Regatul Unit însă dilemele sunt chiar mai serioase. „Ar trebui Marea Britanie să rămână în UE?” titrează aceeaşi publicaţie europeană referitor la referendumul ce urmează să fie organizat până în 2017. Votul britanicilor va fi pentru ieşirea din UE dacă tratatul nu va fi modificat, a avertizat chiar ministrul britanic de externe, Philip Hammond, notează The Telegraph. De asemenea, demnitarul britanic le-a cerut liderilor europeni să înceteze cu „obsesia” faţă de principiul unei „uniuni din ce în ce mai strânse”, iar intervenţia sa are loc în timp ce premierul David Cameron se întâlneşte cu liderii Franţei, Germaniei, Poloniei şi Olandei, adaugă The Telegraph. Şi El Mundo reţine avertismentul Marii Britanii şi precizează că reformelor substanţiale ale tratatelor li se opun cancelarul german şi preşedintele francez, care tocmai au încheiat un pact pentru o mai mare integrare europeană. Între timp însă, în ciuda controverselor politice, toate economiile UE vor înregistra creşteri pentru prima dată de la izbucnirea crizei, anunţă Financial Times, iar motivele sunt: ieftinirea petrolului, scăderea valorii euro şi politicile agresive de facilitare monetară aplicate de BCE. Ziarul britanic se arată mai optimist în privinţa Poloniei, României şi altor state din Europa Centrală şi de Est. „Acestea au suportat criza din 2008 şi perioada ulterioară ei mai bine decât omologii lor occidentali şi vor continua să întreacă în performanţe alte economii europene în următorii doi ani”, este de părere Financial Times. Dar pericolele ar putea veni din altă parte. The Guardian reţine atenţionările secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care declară că ameninţările nucleare ruseşti sunt „extrem de tulburătoare şi periculoase”, iar planurile Rusiei, precum cel al desfăşurării rachetelor cu capabilităţi nucleare în apropierea graniţei poloneze ar „schimba fundamental” securitatea europeană. Ukrainska Pravda subliniază, în schimb, din declaraţiile secretarului general, că Alianţa Nord-Atlantică va garanta securitatea Europei și independența tuturor statelor europene şi că „Ucraina, Georgia și Republica Moldova nu sunt zone tampon, ci state independente”. Pe de altă parte, Le Monde informează că preşedinte Rusiei a semnat un decret care cataloghează drept secret de stat pierderile militare din timpul operaţiunilor speciale desfăşurate pe timp de pace. Dezacordurile politice între marile puteri par să îşi extindă sfera. Vladimir Putin acuză SUA că vor să controleze FIFA, remarcă Le Figaro, iar New York Times reţine acuzaţia preşedintelui rus, care denunţă tentativa flagrantă a Americii de a-şi extinde jurisdicţia în alte state prin arestarea înalţilor oficiali FIFA la Zurich. Washington Post explică „de ce au stârnit arestările oficialilor FIFA furia Rusiei împotriva SUA”. „Moscova are o istorie îndelungată de deplângere a intervenţionismului american”, scrie cotidianul american şi continuă: „Dar în acest caz, anchetele americană şi elveţiană asupra afacerilor FIFA au lovit interese apropiate ei. Rusia ar urma să organizeze Cupa Mondială din 2018, conform unei decizii adoptate în circumstanţe controversate, împreună cu cea privind turneul din 2022 care i-a revenit Qatar-ului”, explică Washington Post. Efectele se văd deja. „Bursa din Qatar s-a prăbuşit după arestările în cazul FIFA”, titrează Gulf News şi constată că „Rămâne neclar dacă dreptul Qatarului de a găzdui Cupa Mondială 2022 va fi revocat sau nu. Doha a negat orice ilegalitate în oferta sa pentru cupă”, mai precizează Gulf News. În final o informaţie din La Vanguardia: „România şi Spania sprijină crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului”. Iniţiativa românească are în vedere crearea unui tribunal penal internaţional ad hoc, precum cele pentru Iugoslavia sau Rwanda. Proiectul presupune înfruntarea situaţiilor în care se află statele „care nu au capacitatea sau nu vor să aducă în faţa justiţiei persoanele care se află sub jurisdicţia lor şi care au comis acte teroriste”. Astfel, iniţiativa ar consolida eforturile comunităţii internaţionale în lupta împotriva terorismului, concluzionează publicaţia spaniolă.
Iulia Lăpădat)
