După 12 ani de la începerea lucrărilor de construcție la complexul mănăstiresc al Părinților Carmelitani Desculți, de la Ciofliceni (Snagov) sâmbătă, 30 mai 2015, ora 11.00, va fi sfințită biserica mănăstirii în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne prezidată de IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București.
Întregul ansamblu monahal îmbină într-un mod unic și armonios elemente arhitecturale occidentale (catolic – italian) cu cele specific românești, fiind opera comună a unui arhitect ortodox român, Tudor Rădulescu, și a unui arhitect catolic sloven, Andrej Stepancic. Pr. Antonio Prestipino OCD, italian de origine, cel care s-a ocupat de întregul proiect de construcție, încă de la începuturi a explicat astfel alegerile arhitecturale: „Aflându-ne într-o țară cu tradiții de valoare, dar diferite, am dorit să realizăm o mănăstire în care cele două culturi să se îmbine și să se întrepătrundă”.
Mozaicurile şi vitraliile din biserica mănăstirii au fost realizate de maestrul Marko Ivan Rupnik, preot iezuit, conducătorul şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma, considerat cel mai mare creator de mozaicuri sacre de talie internațională. Referindu-se la întregul ansamblu, Marko Rupnik a spus: „Este cea mai reușită, din punct de vedere arhitectural și teologic, dintre construcțiile religioase moderne din Europa”.
Călugării din ordinul Carmelitanilor desculţi se dedică îndeosebi vieţii contemplative, dar și predicării, îndrumării spirituale, organizării de reculegeri și exerciții spirituale, precum și activității misionare. Primii părinți carmelitani desculți au venit în România în anul 2000, comunitatea aparținând de Provincia italiană din regiunea Veneto. După ce în primii ani au locuit într-un apartament din Bucureşti, în 2003 au început proiectul de construire a unui ansamblu mănăstiresc la Ciofliceni (Snagov) – un sat la circa 30 km de București. Construirea bisericii a început în 2012, odată cu finalizarea ei încheindu-se şi construcţia întregului ansamblu mănăstiresc.
IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, a declarat biserica mănăstirii sanctuar marian al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti. Biserica va fi închinată Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, cu hramul la 16 iulie.
