Compania rusă Gazprom a anunţat că va prezenta proiectul noului gazoduct Turkish Stream la cel de-al 26-lea Congres mondial al gazelor. Acesta începe de mâine la Paris.
Turkish Stream este gândit ca substitut al proiectului South Stream pe care Rusia l-a abandonat la sfârşitul anului trecut, acuzând de blocarea acestuia UE. În aceeaşi zi, la 1 decembrie, cu ocazia vizitei preşedintelui Putin în Turcia, Gazprom şi compania turcă Botas au semnat un memorandum privind realizarea unui nou gazoduct, de asemenea de 63 de miliarde metri cubi pe an, din Rusia în Turcia, prin Marea Neagră. La începutul acestui an, s-a decis că Turkish Stream va ieşi la suprafaţă pe teritoriul Turciei europene, ceea ce va permite folosirea parţială a coridorului negociat iniţial pentru South Stream. Gazele pentru consumatorii din Turcia vor fi predate în zona Lule Burgas, de unde Turksih Stream va continua până în zona localităţii Epsila, la graniţa cu Grecia. Aici ar urma să fie construit un hub de gaze. Construcţia primului din cele patru fire ale gazoductului ar urma să fie finalizată în decembrie 2016. Următorul segment ar urma să fie cel grecesc care, probabil, va avea o altă denumire. Ministrul grec al energiei, Panagiotis Lafazanis, a declarat săptămâna trecută că acordul cu Rusia ar putea fi semnat peste trei săptămâni la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg. Din Grecia, gazoductul ar urma să fie prelungit în Macedonia, Serbia, Ungaria şi, posibil, Austria, dar situaţia acestor segmente nu este clarificată. Premierul macedonean Nikola Gruevski, confruntat în plan intern cu dubla presiune din partea opoziţiei politice şi a minorităţii albaneze şi pe acest fond din partea UE şi a SUA a declarat că ţara sa va fi gata să se alăture proiectului Turkish Stream, numai dacă Rusia şi UE vor ajunge între ele la o înţelegere cu privire la acest proiect. Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat că tulburările antiguvernamentale din Macedonia sunt dirijate din exterior, în spatele lor fiind dorinţa de a exercita presiuni asupra premierului Gruevski pentru că a refuzat să se alăture sancţiunilor împotriva Rusiei şi a susţinut proiectele South Stream şi Turkish Stream. Ulterior, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a precizat că, dată fiind dorinţa Macedoniei de a adera la UE, aceasta va trebui să negocieze cu Bruxelles-ul eventuala participare la proiectul Turkish Stream, poziţia UE neputând fi ignorată. La rândul său, premierul sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că ţara sa doreşte să diversifice sursele de gaze, ceea ce, a spus el, este important pentru partenerii americani ai Belgradului. Din perspectiva intenţiei acestuia de a deveni membru al UE şi a apropiatei vizite a premierului Vucic în SUA, declaraţia a fost interpretată ca expresie a intenţiilor de a reduce dependenţa energetică de Rusia. La scurt timp, însă, premierul sârb a revenit declarând că Serbia este gata să primească gaze de la oricine o poate ajuta.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 mai)
