Uniunea Democrată Maghiară din România nu va susţine moţiunea de cenzură propusă de opoziţia liberală, dacă în acest document este tras la răspundere Guvernul social-democrat a lui Victor Ponta doar pentru problema votului prin corespondenţă, a declarat preşedintele acestei formaţiuni, Hunor Kelemen, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor UDMR (CRU), care a avut loc la sfârşitul acestei săptămâni, la Târgu Mureş. Hunor Kelemen a subliniat: „Guvernul de la Bucureşti poate fi criticat din cauza mai multor probleme, dar nu şi pentru reforma sistemului electoral, care este în competenţa Parlamentului. Acastă lege care este în curs de elaborare va da posibilitatea – printr-o mai bună organizare – ca şi cetăţenii români din străinătate care doresc să voteze să îşi poată exprima opţiunile”. „UDMR, ca formaţine aflată în opoziţie, nu poate vota nici împotriva moţiunii de cenzură”, a mai spus Hunor Kelemen, care a dat de înţeles că grupurile parlamentare ale UDMR se vor abţine de la vot, dacă moţiunea înaintată cu sopul demiterii guvernul Ponta nu va fi completată cu subiecte în legătură cu care şi UDMR crede că executivul de la Bucureşti trebuie tras la răspundere.
În opinia lui Hunor Kelemen, viitoarea lege electorală va crea posibilitatea pentru reprezentarea proporţională a maghiarilor în administraţia locală şi în Parlament. „Politica privind minorităţile promovată de România nici pe departe nu este un model. Despre politica privind minorităţile ar trebui să fie întrebaţi reprezentanţii celor în cauză – printre care cea mai mare comunitate, cea maghiară – însă autorităţile de la Bucureşti nu doresc acest lucru”, a susţinut Hunor Kelemen, care şi-a exprimat nemulţumirea din cauza faptului că Ministerul român de Externe a organizat o conferinţă la Cluj-Napoca despre convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, eveniment la care UDMR nu a fost invitată. „În timp ce preşedintele Comisiei de la Veneţia era decorat cu titlul de doctor honoris causa şi au analizat între ei întâmplările ultimilor 20 de ani, au susţinut că modul de rezolvare a problemei minorităţilor în România este deja un model. Ceea ce nu este adevărat!” – a precizat preşedintele UDMR. Hunor Kelemen a mai anunţat că săptămâna viitoare va pleca la Washington pentru a da de înţeles că ţelurile comunităţii maghiare din Transilvania, care numără 1,3 milioane de suflete, sunt acceptabile, nu reprezintă un risc la adresa stabilităţii şi nu sunt o ameniţare pentru securitatea din regiune.
Mai mulţi membri ai CRU au criticat programul „pescuitului de perle” iniţiat de preşedintele Institutului de Cercetare a Stategiei Naţionale din Ungaria, Jenő Szász, care prin alocarea unor fonduri financiare vrea să-i ademenească în ţinutul secuiesc pe elevii maghiari care trăiesc dispersaţi în zone izolate, dar care doresc să-şi menţină identitatea maghiară, însă nu îşi pot continua studiile în limba maghiară. Cei care au luat cuvântul au fost de părere că acest program înseamnă renunţarea în mod conştient la maghiarii care trăiesc dispersaţi. Deputatul UDMR din judeţul Timiş, Zsolt Molnár, a spus că mai degrabă ar trebui consolidat învăţământul în limba maghiară din aceste zone şi pus în valoare principiul potrivit căruia „nu copiii trebuie să meargă după bani, ci banii trebuie să vină după copii”. Preşedintele grupului parlamentar al UDMR din Senat, fostul preşedinte al UDMR, Béla Markó, a declarat că nu pune la îndoială buna credinţă a iniţiativei, dar consideră că este periculoasă. Dorinţa UDMR este ca atât autorităţile de la Budapesta, cât şi cele de la Bucureşti să fie de acord cu ideea că fără consultarea maghiarilor din Transilvania nu trebuie adoptată nicio decizie cu privire la această comunitate. Pe de altă parte, la propunerea lui Hunor Kelemen, CRU l-a numit în funcţia de preşedinte exectiv pe Péter Kovács, care până acum a fost secretarul general al formaţiunii. În speranţa intensificării organizării societăţii maghiare, CRU a mai ales şi membrii preşedinţiei UDMR, care este în curs de reînnoire.
MTI – 1 iunie
