Un raport bilateral extrem de profund
Nu există astăzi în Europa două ţări mai apropiate ca România şi Italia, apropiere confirmată şi la cel mai înalt nivel politic de faptul că, în primele 5 luni ale anului 2015, Preşedintele României s-a deplasat în vizită oficială în Italia de două ori. Cred că este unul din puţinele exemple concrete are unei relaţii de prietenie neîntrerupte, ale cărei rădăcini sunt săpate în istoria antică, de pe vremea Împăratului Traian şi care a ajuns până în zilele noastre cu o vigoare nealterată. Aspectele care compun şi îmbogăţesc această relaţie sunt numeroase şi, în calitate de Ambasador al Italiei în România, în fiecare zi trăiesc soliditatea sa, care se manifestă atât din punct de vedere economico-comercial cât şi politic şi socio-cultural. Aş dori să reamintesc pe scurt câteva aspecte, având aceeaşi valoare şi importanţă, care fac relaţia de prietenie dintre Italia şi România atât de deosebită.
Vizite instituţionale frecvente
Întâlnirile dintre membri Guvernului şi Instituţiilor italiene şi române sunt foarte dese. E suficient să ne gândim că anul 2015 a început cu vizita importantă a Preşedintelui Iohannis la Roma (27-28 aprilie 2015), în timpul căreia s-a întâlnit atât cu Preşedintele Sergio Mattarella cât şi cu Preşedintele Consiliului de Miniştri Matteo Renzi, urmată, la scurt timp, de vizita Preşedintelui Iohannis la EXPO Milano (14 mai 2015). Aceasta este confirmarea trend-ului stabilit în 2014, când am primit la Bucureşti, printre alţii, pe Primul Ministru Renzi, pe Ministrul Afacerilor Externe Federica Mogherini, pe Şeful Poliţiei Alessandro Pansa, precum şi alte numeroase delegaţii ministeriale de la diferite ministere.
Italia şi România: împreună în Uniunea europeană
Italia a fost una din ţările care au susţinut intens aderarea României la UE în 2007.
În cei opt ani de parteneriat european, România s-a implicat permanent în aprofundarea tuturor aspectelor politice, economice şi sociale ale apartenenţei la UE, beneficiind şi de sprijinul politic şi tehnic din partea altor ţări, printre care Italia. Este un traseu care a dat rezultate pe care le putem percepe în mod tangibil în fiecare zi. Este suficient să ne gândim la libera circulaţie a lucrătorilor, aplicată din plin din 2012 şi la evoluţia Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ce în ultimul raport periodic a recunoscut progresele constante ale ţării în cadrul luptei împotriva corupţiei şi în funcţionarea sectorului judiciar, care se reflectă şi prin încrederea crescândă a populaţiei în justiţia română şi în aderarea la valorile transparenţei şi luptei anticorupţie.
Libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Schengen este unul din elementele cele mai caracteristice ale UE şi în acelaşi timp unul din obiectivele cele mai importante pe care România şi le-a propus în procesul său de integrare, pe care Italia l-a susţinut dintotdeauna cu tărie. Considerăm, într-adevăr, că toate condiţiile tehnice pentru intrarea României în spaţiul Schengen au fost îndeplinite deja din anul 2011. Italia continuă să se implice pentru ca această poziţie să poată fi împărtăşită cât mai curând de toate statele membre.
EXPO MILANO 2015
La aproximativ o lună de la deschiderea EXPO Milano 2015, sunt extrem de încântat de faptul că România participă cu propriul său pavilion, situat în poziţie centrală, şi că mulţi cetăţeni italieni şi români vor putea descoperi tradiţiile enogastronomice ale celor două ţări. Forţa expoziţiei constă în concentrarea pe provocările importante pentru viitor pornind de la cunoaşterea atentă a lumii şi a soluţiilor capabile să asigure omenirii mâncare sănătoasă, sigură şi suficientă. Este de necontestat faptul că această expoziţie va permite şi aprofundarea relaţiilor economice excelente dintre ţările noastre într-un sector – cel agro-industrial – strategic pentru ambele în care multe societăţi italiene sunt implicate în România cu personal calificat. Sper ca publicul român să profite şi să viziteze EXPO Milano în următoarele 5 luni.
Economia şi piaţa
După ce a suferit contraloviturile crizei economice, în ultimii doi ani România a înregistrat rate de creştere printre cele mai ridicate în zona UE. Pe această piaţă atât de promiţătoare, Italia este primul investitor ca număr de societăţi prezente şi al doilea partener comercial.
Potrivit datelor furnizate de Institutul român de Statistică (INS) interschimbul comercial dintre Italia şi România în 2014 a atins valoarea totală record de 12,58 miliarde de euro, în creştere cu 6,9% faţă de 2013. Balanţa comercială a ţărilor noastre este aproximativ egală. Într-adevăr, România a exportat către Italia bunuri în valoare de 6.243,6 milioane de euro (+9,1% faţă de 2013), în timp ce importurile din Italia au fost echivalente cu 6.337,6 milioane de euro (+4,3% faţă de anul trecut).
Aceste date reflectă prezenţa societăţilor italiene pe teritoriul românesc. La sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Registrului Comerţului român, numărul societăţilor cu participare italiană a crescut cu 6,82% faţă de 2013, cu circa 1.799 noi societăţi cu participare italiană. S-a trecut aşadar de la 37.029 în 2013 la 39.566 în 2014. Din rândul ultimelor, 18.434 sunt active.
Se estimează că societăţile italiene în România oferă locuri de muncă unui număr de peste 135.000 cetăţeni români, contribuind la susţinerea tot atâtor familii.
Cifra intensităţii relaţiilor noastre reiese şi din numărul legăturilor aeriene lunare dintre România şi Italia: peste 800. Este vorba despre o cifră care se dublează dacă se calculează şi cele dintre Italia şi România. Până în România se poate zbura din peste 20 de oraşe italiene.
Politica externă
Solidaritatea dintre România şi Italia în cele mai importante subiecte de politică internaţională este asigurată de apartenenţa comună la UE şi la NATO. Natura ţărilor noastre de “graniţe ale UE” le face pe amândouă extrem de sensibile la problematica controlului de frontieră şi la stabilizarea relaţiilor cu vecinii. În acest context, Italia şi România sunt unii din cei mai activi susţinători ai procesului de integrare în Uniunea Europeană a ţărilor din Balcanii de Vest şi din Turcia.
Cultura
Italienii şi românii vorbesc două limbi neolatine foarte asemănătoare între ele: este esenţa care permite relaţiei dintre popoarele noastre să se reînnoiască permanent, îmbogăţită cu experienţa dobândită de cei aproape un milion de români care trăiesc şi muncesc în Italia şi de numărul mare de italieni (mai ales întreprinzători şi studenţi universitari) care au ales România drept centru al propriilor lor interese. Politica culturală pe care Italia o duce în România este îndreptată către valorificarea, aprofundarea şi întărirea acestei apropieri. Încercăm să o facem susţinând cursuri de limbă italiană oferite de Institutul Italian de Cultură, Şcoala “Aldo Moro” din Bucureşti, liceele bilingve şi catedrele de italianistică răspândite în întreaga Românie.
Evenimente
În paralel, ne-am implicat în asigurarea unui program bogat de evenimente culturale de care să poată beneficia cetăţenii români. Aş dori să reamintesc, cu titlu de exemplu, faptul că Ambasada Italiei a organizat un concert cu ocazia Zilei Naţionale, care va fi organizat la Ateneul Român în ziua de 3 iunie a.c. la orele 20.30, cu participarea extraordinară a lui Alexandru Tomescu şi a faimosului clavecinist italian Andrea Coen (biletele sunt puse în vânzare la Casa de bilete a Ateneului Român, până la epuizarea locurilor).
În aceeaşi perioadă, locuitorii din Bucureşti se pot bucura de promoţii şi evenimente organizate de ICE/Agenzia pentru promovare în străinătate şi internaţionalizarea societăţilor din Bucureşti www.festivalitalian.ro, sub patronajul acestei Ambasade.
Solidaritate
Este prezent şi sectorul iniţiativelor de asistenţă socială puse în practică prin voluntariat de conaţionalii noştri imediat după evenimentele din 1989, asumate, începând din anul 1990, de Organizaţii neguvernamentale italiene şi de origine italiană, laice şi religioase, prezente în România, acestea fiind alături de această ţară în etapa sa complexă de tranziţie şi dezvoltare.
Astăzi, sarcina ambiţioasă pe care ONG-urile noastre care activează în România şi-au asumat-o este aceea de a ridica ştacheta promovând parametrii români de asistenţă socială până când vor atinge pragurile europene. Şi din aceste motive, pe lângă împărtăşirea obiectivelor şi optimizarea resurselor, din anul 2008 a luat fiinţă – mulţumită şi îndemnului Ambasadei Italiei la Bucureşti – Comitetul Asociaţiilor şi ONG-urilor italiene în România (C.I.A.O, http://www.ciaoromania.ro/). Pe lângă faptul că încurajează această acţiune, Ambasada a stimulat şi forme de colaborare cu lumea întreprinzătorilor care activează în ţară, promovând imaginea şi funcţiile C.I.A.O. pe lângă instituţiile locale.
