Subiecte precum alegerile locale parţiale din Italia, lista neagră a Rusiei privind europenii cu interdicţie de a intra în ţară sau legea care permite serviciilor secrete americane să facă interceptări telefonice se află în atenţia presei internaţionale. În Italia, rezultatele parţiale indică o victorie a partidului premierului Mateo Renzi în 5 din cele 7 provincii unde s-au desfăşurat alegeri. Il Sole comentează că în urma alegerilor a reieşit un rezultat de 5 la 2 pentru centru-stânga, după ce Partidul Democrat a pierdut în avantajul lui Giovanni Toti, de centru-dreapta, conducerea regiunii Liguria. Partidul premierului italian Matteo Renzi a câştigat în regiunile Marche, Puglia, Toscana, Umbria şi Campania. Candidatul de centru-dreapta din Liga Nordului Luca Zaia rămâne la conducerea Regiunii Veneto, mai scrie Il Sole, care subliniază că prezenţa la urne a scăzut semnificativ, cu aproape 10% faţă de alegerile din 2010, ajungând la 53%. Corriere Della Sera scrie că înainte de a se resimţi în teritoriu, efectele votului se vor vedea în parlament, unde grupurile din Cameră şi din Senat se vor forma şi se vor reforma, devenind laboratorul viitoarelor formaţiuni, locul restructurărilor şi al experimentelor pe termen mediu.
Lista neagră întocmită de Moscova şi care include 89 de persoanlităţi europene care au interdicţie de a mai intra în Rusia continuă să genereze reacţii şi dispute atât pe plan intern cât şi internaţional. Potrivit Kommersant, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a subliniat că declaraţia UE privind includerea arbitrară a cetăţenilor europeni pe lista neagră a Rusiei este absurdă şi a subliniat – cităm – că „sancţiunile Rusiei vizau acele persoane care au sprijinit lovitura de stat din Ucraina şi crearea condiţiilor pentru persecutarea cetăţenilor ruşi”. Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu a dorit publicarea acestei liste. „Responsabilii de la Bruxelles au cerut Rusiei lista neagră în regim confidenţial. Faptul că aceasta a ajuns în mass-media demonstrează încălcarea eticii”, a afirmat Lavrov. Tot din Kommersant aflăm că Moscova va reacţiona proporţional la orice extindere a măsurilor restrictive împotriva cetăţenilor Rusiei, după cum a declarat adjunctul directorului Departamentului de informaţii şi presă din cadrul Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Ea a amintit că Rusia „a fost nevoită” să ia aceste măsuri proporţionale celor instituite de UE şi SUA. „Noi am anunţat despre posibilitatea trasării unei astfel de liste. De asemenea, am spus că nu ne face plăcere un astfel de pas şi că atunci când vor înceta listele din partea SUA şi UE, Rusia va anula şi ea listele sale” – a adăugat Zaharova. Pe de altă parte, parlamentarul rus din cadrul opoziţiei Dmitri Gudkov i-a cerut în mod oficial lui Serghei Lavrov să explice de ce le-a fost interzis să intre în Rusia celor 89 de europeni. The Moscow Times scrie că Gudkov este una dintre rarele voci din legislativul Rusiei care se opun Kremlinului şi precizează că parlamentarul i-a solicitat lui Serghei Lavrov şi să confirme în mod oficial numele reprezentanţilor europeni vizaţi de interdicţii.
Noi elemente apar pe linia schimbului de replici între forurile superioare ale Uniunii Europene şi autorităţile de la Budapesta pe tema anunţului premierului ungar că ia în calcul reintroducerea pedepsei capitale. Într-un interviu acordat publicaţiei Suddeutsche Zeitung din Germania, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat – cităm – că „Nimeni care introduce pedeapsa capitală nu îşi are locul în Uniunea Europeană”. În opinia lui Juncker, reintroducerea pedepsei cu moartea în Ungaria ar reprezenta „un motiv de divorţ” între Budapesta şi Bruxelles.
Lăsăm în urmă scena politică europeană şi urmărim cele mai recente evoluţii înregistrate în Statele Unite în privinţa legislaţiei care permite agenţiei de securitate NSA să facă interceptări telefonice pe scară largă. Senatul american nu a reuşit să ajungă la un acord pentru a evita expirarea, luni, a controversatului program de strângere de date telefonice. The Guardian comentează însă că unii susţinători ai dreptului la confidenţialitate se tem că NSA ar putea recurge la acrobaţii legale similare celor desfăşurate după 11 septembrie pentru a evita auorizarea Congresului. Iar Al Jazeera aminteşte că într-un sondaj recent, 60% dintre americani au răspuns că documentul care stătea la baza interceptărilor, cunoscut sub numele de Patriot Act, nu ar mai trebui să primească autorizaţie de prelungire în forma actuală.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
