După o apropiere, în anii 2000, faţă chestiunea minorităţilor, în România se poate constata un recul în domeniul drepturilor minorităţilor, a declarat secretarul de stat ungar pentru politică naţională, Árpád János Potápi, în cadrul şedinţei de miercuri a Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului Ungariei. În aces sens, secretarul de stat a dat drept exemplu renaţionalizarea Colegiului Secuiesc Mikó şi cazul UMF Târgu Mureş. Árpád János Potápi mai amintit de îngrădirea utilizării limbii maghiare în administraţie şi obstrucţionarea inscripţionării în limba maghiară a denumirilor localităţilor. Nici nou lege a drapelelor nu rezolvă problema steagului secuiesc – a adăugat oficialul ungar. În relaţiile ungaro-slovace, în ceea ce priveşte politica naţională, nu există o apropiere, a afirmat secretarul de stat ungar, care a amintit de faptul că autorităţile slovace nu permit deţinerea dublei cetăţenii şi că, în urma reformei învăţământului public, există pericolul desfiinţării a mai multe sute de şcoli. Potrivit informării prezentate de Árpád János Potápi, în relaţiile Ungariei cu Serbia se poate constata o apropiere substanţială. În acest context, oficialul ungar a precizat că Serbia se află într-o fază avansată a negocierilor de aderare la UE. Referitor la relaţiile ungaro-ucrainene, Árpád János Potápi a subliniat că autorităţile de la Budapesta urmăresc în mod constant situaţia mobilizării tinerilor în armată. Secretarul de stat pentru politică naţională a mai declarat că este în creştere numărul persoanelor strămutate în Transcarpatia din alte regiuni ale Ucrainei. Árpád János Potápi a afirmat că sprijină propunerea Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia referitoare la crearea unui structuri separete de învâţămâint în limba maghiară. Oficialul ungar a prezentat situaţia cererilor pentru obţinerea cetăţeniei ungare sosite din partea maghiarilor din afara graniţelor Ungariei. Árpád János Potápi a precizat că până în prezent au fost primite 730.000 de cereri şi aproximativ 700.000 de persoane au obţinut deja cetăţenia ungară. Astfel, 66% din noii cetăţeni ai Ungariei trăiec în Transilvania, 17%, în Voivodina şi 14%, în Transcarpatia.(MTI – 3 iunie)
