Petro Poroşenko a vizitat în regiunea Doneţk, capacităţile de apărare construite de armata ucraineană în faţa separatiştilor pro ruşi. În contextul continuării sporadicelor lupte, el a apreciat că Acordul de la Minsk pentru încetatrea focului în estul Ucrainei este util pentru pace, dar şi pentru refacerea armatei. Luminiţa Apostol a urmărit declaraţiile şefului statului ucrainean şi relatează.
Reporter: Preşedintele Petro Poroşenko a vorbit despre importanţa Acordului de la Minsk pe parcursul vizitei la Mariupol, port strategic în estul Ucrainei, recâştigat de armata ucraineană de la separatiştii pro ruşi, la 13 iunie, anul trecut. Preşedintele Poroşenko a depus flori la monumentul ridicat în memoria localnicilor morţi în timpul luptelor şi a omagiat curajul oamenilor, spunând că ei au arătat că Mariupol înseamnă Ucraina. Preşedintele ucrainean a inspectat cele o sută de fortificaţii construite de armată în zonă şi a anunţat că alte două sute vor fi terminate până la sfârşitul lunii viitoare. Planul său este construirea a trei sute de zone fortificate în diferite părţi ale ţării, în apropierea unor focare de conflict, cum este şi Mariupol, pentru ca armata să se poată apăra în cazul unor noi atacuri ale separatiştilor pro ruşi. Preşedintele Petro Poroşenko a spus că Acordul de la Minsk de încetare a focului, semnat în luna februarie de Ucraina, Rusia şi separatiştii din est, a permis armatei ucrainene să îşi consolideze capacităţile de apărare de pe linia frontului cu o a doua linie de apărare, care să o sprijine pe prima. Potrivit cotidianului „Ukrainskaia Pravda”, preşedintele Poroşenko a mărturisit că deseori este întrebat de ce a fost nevoie de Acordul de la Minsk şi a explicat că acordul de încetare a focului a fost necesar în primul rând pentru că Ucraina are nevoie de pace şi în al doilea rând pentru că a dat armatei răgazul să îşi consolideze capacitatea de luptă şi să construiască o linie de apărare. Acordul de la Minsk şi, mai ales, punerea sa completă în aplicare este considerată esenţială de comunitatea internaţională. Încetarea focului a fost însă încălcată de numeroase ori şi, în timp ce observatorii OSCE au confirmat violenţe sporadice între armata ucraineană şi rebelii pro ruşi, în localităţile din apropiere de Mariupol, Agenţia France Presse scrie despre cinci morţi în luptele din ultimele două zile şi este de părere că încetarea focului este mai mult virtuală. Pentru punerea în aplicare a Acordului de la Minsk au pledat şi vicepreşedintele american Joe Biden şi premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, iar la Washington, aşa cum au făcut şi liderii din grupul G7 al celor mai industrializate ţări ale lumii, care la începutul săptămânii, la reuniunea din Germania, au insistat că nu există o rezolvare a conflictului decât pe cale politică şi pe baza înţelegerilor de la Minsk. Liderii G7 au cerut Rusiei să pună complet în aplicare acordul şi să îşi înceteze sprijinul pentru separatiştii pro ruşi. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, liderii G7 au anunţat că sunt dispuşi să îşi înăsprească sancţiunile pe care le-au impus Rusiei. Moscova a negat în mod constant că îi sprijină pe separatişti, însă ţările occidentale şi Ucraina au acuzat Rusia că îi înarmează pe separatişti şi că a trimis trupe în estul Ucrainei. Ar fi vorba despre zece mii de soldaţi, conform Ministerului ucrainean al Apărării. Aplicarea acordului de încetare a focului va fi discutată marţi, la Minsk, la o nouă reuniune a Grupului de Contact, format din Ucraina, Rusia şi OSCE, după ce întâlnirea precedentă, în urmă cu două săptămâni, a fost un eşec, iar reprezentanta OSCE şi-a prezentat demisia.
