Criza din Grecia, incertitudinile privind Orientul Mijlociu, dar şi demisia premierului Republicii Moldova sunt subiecte recurente în presa internaţională
Premierul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, şi-a anunţat demisia vineri în jurul prânzului, exprimându-şi regretul că subiectul diplomei sale a fost folosit ca instrument în jocurile politice, titrează Moldova Suverană. „În situația în care se află Moldova, formarea unei coaliții majoritare este indispensabilă, iar desemnarea cât mai urgentă a unui prim-ministru trebuie să fie prioritatea numărul unu”, declară fostul premier, Vlad Filat, citat de UNIMEDIA. Tot din UNIMEDIA aflăm că Dorin Chirtoacă este cel mai bine situat ca posibil înlocuitor al lui Gaburici, informaţie încă neconfirmată de tabăra liberală. Ambasadorul SUA în Rep Moldova, James D. Pettit, pune însă punctul pe i în interviul acordat Jurnalului de Chişinău: „Problema nr. 1 a Republicii Moldova este corupţia, reformele sunt lente, iar oamenii îşi pierd răbdarea. Partea plină a paharului este că sunteţi sprijiniţi atât de Uniunea Europeană, cât şi de Statele Unite ale Americii, cel mai vechi exportator de democraţie”. Din RZECZPOSPOLITA aflăm că ucrainenii se tem de un atac dinspre Transnistria, unde Ministerul rus al Apărării a început joi manevre ale unităţilor sale.
Subiectul Grecia este nelipsit din paginile marilor cotidiene. LE MONDE titrează: „Ameninţarea unui Grexit se apropie, zona euro este cu sufletul la gură; The Guardian consemnează: „FMI părăseşte negocierile referitoare la criza elenă”, iar EU Observer comentează: „Instituţia de la Washington pune Grecia într-o situaţie extrem de delicată, obligând-o să-şi asume vina unui eşec al negocierilor”. Cotidianul elen Kathimerini încearcă să rămână la nivelul sec al cifrelor, consemnând: „Creditorii internaţionali au dat Atenei 24 de ore să prezinte un plan concret în schimbul celui respins deja la negocieri pentru a putea debloca ajutorul de 7.2 miliarde de euro”.
Tot despre bugete, dar militare de data aceasta, citim în publicaţia spaniolă El Periodico: „Războiul împotriva Statului Islamic a costat SUA 2,4 miliarde de dolari. Atacurile aeriene asupra jihadiştilor din Siria şi Irak au un cost de 8 milioane de dolari pe zi, iar Obama îşi consolidează prezenţa în regiune, deşi la începutul mandatului a promis americanilor că militarii americani se vor retrage din zonă”, precizează El Periodico, citând un raport al Pentagonului. Şi Franţa evaluează costurile operaţiunilor sale aeriene anti-ISIS. Din Le Figaro afăm că avioanele franceze de vânătoare au efectuat până în prezent „mai multe sute de lovituri” în Irak, distrugând în total peste 200 de obiective ale jihadiştilor. „Operaţiunea, deşi extrem de costisitoare, poate fi considerată un succes, deoarece a oprit înaintarea ISIS, care altfel poate ar fi ocupat până acum întreg teritoriul Irakului”, conchide Figaro. Dacă în privinţa luptei antiteroriste, comunitatea internaţională se arată unită, nu acelaşi lucru se poate spune despre problema migraţiei clandestine. Sub titlul „UE întoarce spatele Italiei în privinţa imigranţilor”, LA STAMPA arată că „Planul ambiţios prin care Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker a propus o schemă temporară de redistribuire obligatorie a imigranţilor care au dreptul la protecţie internaţională – 24.000 din Italia şi 16.000 din Grecia – a eşuat încă din faza de proiect. Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală şi de Est, în frunte cu Polonia, nu vor să fie introdus principul repartizării automate. Şi unde este atunci principiul solidarităţii?” se întreabă retoric La Stampa.
Ruxandra Lambru, Agenţia de presă RADOR
