Pe fondul numeroaselor provocări şi crize din lumea întreagă, presa internaţională scrie despre intenţia Statelor Unite de a staţiona artilerie grea în Europa de Est, despre stadiul negocierilor dintre Grecia şi creditorii săi, precum şi despre alte evoluţii din sudul şi estul Bătrânului Continent. „Pentru a descuraja o posibilă agresiune a Rusiei în Europa, Pentagonul va amplasa tancuri de luptă, blindate şi alte arme grele care vor sta la dispoziţia a 5.000 de trupe americane, în mai multe state baltice şi est-europene”, printre care şi România – relatează New York Times. Este vorba despre o propunere încă neaprobată de secretarul american al apărării şi de preşedintele Obama, precizează acelaşi ziar new-yorkez. Ar fi însă „cea mai vizibilă dintr-o serie de măsuri pe care le-au adoptat Statele Unite şi NATO pentru întărirea forţelor din regiune şi pentru a transmite un mesaj clar de hotărâre aliaţilor şi a-l asigura pe preşedintele Vladimir Putin, că America îi va apăra pe aliaţii săi aflaţi cel mai aproape de frontiera rusă”, subliniază New York Times. Washington Post notează că propunerea ar putea fi aprobată de şeful Departamentului american al Apărării „înaintea întrunirii NATO la nivel de miniştri, care va avea loc luna aceasta”. Amplasarea permanentă de armament greu la frontiera cu Rusia ar provoca nelinişte la Berlin, Paris, Madrid şi Roma, stârnind îngrijorări legate de militarizarea înfruntării cu Putin”, remarcă The Guardian. Nici presa rusă nu trece cu vederea planurile americane. Făcând referire la un raport prezentat de vicepreşedintele Joe Biden la Institutul Brookings, cu privire la strategia militară a Rusiei şi reacţia Statelor Unite, Nezavisimaia Gazeta scrie că, în primul rând, America „nu va permite nimănui să-şi creeze zone de interese”. În al doilea rând, „regimul de la Kiev va fi susţinut de americani financiar, moral şi politic”, remarcă ziarul moscovit. Dacă „obiectivul principal este limitarea capacităţii Rusiei de a influenţa ţările europene prin manipularea ofertelor de gaze”, citim în continuare în Nezavisimaia Gazeta, „următorul obiectiv al luptei este combaterea corupţiei, de care se foloseşte Rusia ca stat şi prin oligarhii ruşi pentru a-şi urmări interesele”. Corupţia a jucat de altfel un rol extrem de mare şi în alegerile locale din Moldova de la est de Prut, „pe fondul tulburărilor politice ulterioare demisiei premierului şi furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar”, punctează agenţia Reuters. Cu menţiunea că „eşecul guvernărilor succesive de a combate corupţia stimulează nostalgia după epoca sovietică şi după legăturile tradiţionale cu Moscova, în secţiuni largi ale populaţiei”. Associated Press conchide că scrutinul local din Moldova este „încă un test privind eventuala continuare a integrării europene sau transferul mai aproape de orbita Rusiei”, iar agenţia rusă Tass notează că alegerile „au loc într-un moment de criză, când politicile de integrare europeană ale guvernanţilor sunt tot mai puţin populare”. Presa internaţională păstrează cuvântul criză şi cu referire la situaţia Greciei, pe care creditorii o avertizează că „nu va primi o ofertă mai bună”, relatează Wall Street Journal. De altfel, cotidianul german Bild informează că „guvernul de la Berlin lucrează deja la scenariul în care Grecia nu-şi va putea plăti datoria, luând în calcul măsuri de control al capitalurilor clienţilor bancari greci şi o reducere a valorii datoriei”. Un alt cotidian german, Der Spiegel scrie că „ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble pare să fi renunţat la speranţa unui rezultat mulţumitor la criza elenă”. Şi dacă Financial Times consideră că „Atena nu are nimic de pierdut refuzându-i pe creditori”, ziarul elen Kathimerini remarcă „provocările geopolitice” cu care se confruntă Grecia. În primul rând din partea Turciei, aflată la rândul ei în criză, dar şi din partea valului de migranţi clandestini, precum şi ca urmare a „noii lupte pentru putere care are loc în regiune”, în condiţiile în care „Statele Unite aproape s-au retras din estul Mediteranei”, „Europa ca întreg nu are o politică externă şi nu joacă un rol real pe tabla de şah geopolitică”, iar „Rusia încearcă să-şi extindă sfera de influenţă în Balcani şi în sudul Europei, însă alianţele şi planurile ei nu s-au maturat încă”, rezumă Kathimerini. În acest context, presa italiană scrie despre nemulţumirile şefului guvernului italian în privinţa măsurilor de gestionare a fluxului de migranţi clandestini. „Uniunea Europeană întoarce spatele Italiei”, conchide La Stampa. Acelaşi ziar de la Roma face socoteala că „12 state membre din cele 28 se opun instituirii obligativităţii cotelor pentru repartizarea imigranţilor” şi avertizează că „austriecii, germanii, francezii şi alţii ar putea fi tentaţi să ceară revenirea la controlul la frontieră”. Iar Corriere della Sera menţionează că în disperare de cauză, guvernul italian ar putea recurge la repatrierea refugiaţilor.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
